Consumul cultural al românilor, în regres: „Există riscul unei scăderi abrupte” – avertismentul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală

Consumul cultural în România riscă să înregistreze o scădere semnificativă în 2025, în special în spațiul public, ca efect direct al măsurilor de austeritate. Avertismentul vine din partea Carmen Croitoru, director general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), într-un interviu acordat News.ro, cu ocazia lansării Barometrului de Consum Cultural 2024.

Austeritatea reduce consumul cultural

„Există riscul să nu mai putem vorbi despre o creștere a consumului cultural, în special în spațiul public”, afirmă Carmen Croitoru. Potrivit acesteia, vulnerabilizarea instituțiilor culturale, scăderea puterii de cumpărare și lipsa politicilor publice coerente pot duce la un recul accentuat:

„În afara susținerii instituțiilor publice de cultură, nivelul de consum cultural se află în riscul unei scăderi și mai abrupte.”

Specialiștii INCFC subliniază că, fără intervenții urgente, România ar putea pierde profesioniști valoroși din domeniul cultural, iar oferta culturală — oricum modestă în multe zone — riscă să se restrângă și mai mult.

Ce spun cifrele Barometrului pentru 2024

Datele nu indică modificări majore față de anul anterior, însă conturează câteva tendințe importante:

• interesul pentru patrimoniu cultural rămâne ridicat (66% vizite la monumente sau situri arheologice);

• participarea la teatru stagnează (25%);

• 45% dintre români citesc săptămânal ziare sau reviste, iar 26% citesc cărți;

• consumul de muzică și conținut online continuă să crească;

• singura creștere clară în 2024: vizionarea de filme în cinematograf (38%);

• streamingul câștigă teren: 59% dintre respondenți consumă săptămânal conținut video online.

Educația culturală – veriga lipsă

Barometrul relevă și o problemă structurală: 67% dintre români nu au participat niciodată la activități de educație culturală, deși beneficiile sunt clare. Participanții declară în proporție de 97% că astfel de programe le-au adus cunoștințe, implicare și motivație culturală crescută.

Croitoru subliniază că lipsa educației culturale generează bariere majore în accesul la cultură:
– bariere educaționale,
– bariere financiare,
– lipsa infrastructurii,
– lipsa ofertei culturale în localitățile mici,
– percepția de exclusivism a unor instituții culturale.

Televiziunea rămâne dominantă, streamingul crește rapid

Chiar dacă televiziunea rămâne canalul preferat pentru informare (84%), platformele de streaming se apropie rapid, în special în rândul tinerilor (85% dintre cei între 18–35 de ani preferă streamingul).

Concluzia INCFC

România se află într-un moment critic. Dacă măsurile de austeritate vor continua fără soluții compensate, consumul cultural public este în pericol.
INCFC solicită politici publice integrate, investiții coerente și programe de educație culturală susținute.

„Rezultatele arată nevoia unor politici publice integrate, menite să susțină inițiativele educaționale”, afirmă Carmen Croitoru.

Sursa: News.ro