Cum arată analiza unui studiu despre abuzul asupra copiilor

Organizaţia „Salvaţi Copiii” a prezentat, luni, datele unui studiu despre abuzul asupra copiilor, în care se arată că 6% dintre copii sunt victimele unor forme severe de abuz, jumătate dintre elevii chestionaţi au asistat la certuri între părinţi, iar 3 din 10 copii au văzut pe internet sau la televizor imagini cu caracter sexual. Psihologul Gabriel Diaconu susţine că este nevoie de un sat întreg să abuzezi un copil, referindu-se tăcerea celor care ştiu de existenţa unui astfel de abuz, iar procurorul Marian Truşcă consideră că orice suspiciune de abuz trebuie să facă obiectul unui dosar penal.

Organizaţia „Salvaţi Copiii” a prezentat, luni, datele unui studiu despre abuzul asupra copiilor.

Preşedintele executiv al organizaţiei, Gabriela Alexandrescu, a declarat, în cadrul dezbaterii ulterioare, că în România mulţi părinţi folosesc încă bătaia cu cureaua.

„Mulţi dintre părinţi încă mai spun că două la fund nu doar că fac rău copilului, dar şi îl educă. Poate fi văzută ca o metaforă, însă ea dă naştere unor comportamente care pendulează între extreme. În România, avem astăzi părinţi care folosesc încă pedeapsa cu cureaua, bătaia cu cureaua. Avem încă copii, şi nu sunt puţini, care ar vrea altă familie pentru că nu se simt protejaţi în cea pe care o au. Avem în România abuzul fizic, cu forma lui deosebit de gravă – abuzul sexual. Avem şi abuzul care se vede mai puţin pe trup, dar care lasă urme, traume profunde în minte şi în suflet. Ambele sunt tăcute”, a afirmat Gabriela Alexandrescu.

Sociologul Ciprian Grădinaru, coordonatorul studiului, a afirmat că bătaia care nu lasă urme a început să scadă comparativ cu cercetările similare realizate în 2001 şi 2013.

„Observăm incidenţa abuzului verbal uşor în scădere, dar relativ ridicată în continuare. Cât priveşte abuzul fizic sunt câteva elemente care merită menţionate. Observăm că bătaia cu mâna, fără a produce urme copilului, scade constant în cele trei valuri, de la aproape 85% în 2001, mergând către 46% în 2021 însă cu o pondere încă foarte ridicată. Acestea sunt răspunsurile copiilor. Vedem că abuzul fizic sever, bătaia cu diferite obiecte sau bătaia în urma căreia rămân urme nu scade în acelaşi trend, ci din contră, în 2021 ne menţinem la un nivel uşor mai ridicat comparativ cu 2013. La fel, abuzul emoţional, ameninţarea evoluează cam în acelaşi registru, la fel şi neglijarea copilului şi explotarea copilului şi abuzul sexual. Ceea ce scade este abuzul fizic uşor, acea lovire cu mâna fără a lăsa urme”, a precizat sociologul Ciprian Grădinaru.

El a precizat că procentul părinţilor care şi-au jignit copiii este mai ridicat decât în 2013.

„Părinţii care spun că şi-au jignit copiii, e o supriză, în 2021 procentul lor e mai ridicat comparativ cu 2013. Poate fi o surpriză, dar cel mai probabil este recunoaşterea fenomenului. Părinţii încep să fie conştienţi că faptul de a jigni copilul, de a ţipa la el, nu este ok. Dacă ne uităm în 2013 procentele erau mult mai mici. La fel, din răspunsurile părinţilor, incidenţa abuzului fizic este mult mai scăzută, comparativ cu răspunsurile copiilor la o dimensiune de aproximativ jumătate. Iar celelalte tipuri de abuz mergând la  abuzuri grave, cum e abuzul sexual, care lasă urme foarte importante, datele sau răspunsurile sunt similare procentele părinţilor care spun că copiii au fost victima uni abuz sexual în afara familiei este de aproximativ trei procente”, a precizat coordonatorul acestui studiu.

El s-a referit şi la abuzul în şcoală.

„Abuzul în şcoală, răspunsurile copiilor despre comportamentul cadrelor didactice. Aici vedem că abuzul fizic scade constant, pe un trend descrescător clar, de la 31% în 2001, către 5% în 2021. În schimb, la fel ca în răspunsurile copiilor partea de abuz emoţional sau cearta copilului rămân la nivel ridicat neavând acelaşi trend puternic descendent”, a explicat Ciprian Grădinaru.

Sociologul a mai declarat că jumătate dintre copii asistă la certuri între părinţi.

„Jumătate dintre copii spun că asistă repetat la certuri între părinţi, care poate fi o altă formă a abuzului emoţional sau aproape 2 din 10 copii spun că nu sunt lăsaţi de copii să se întâlnească, să se joace cu alţi copii. Procente similare că unul dintre părinţi bea prea mult. Forme mai grave de abuz să nu se dea copilului să mânânce ca urmare a unei greşeli sunt mai scăzute, sub 4-5%”, a menţionat sursa citată.

De asemenea, studiul “Salvaţi Copiii” a mai arătat că 1 din 3 copii susţine că nu are mâncare sau nu are mâncare gătită acasă.

„Aproape 1 din 3 copii spune că nu are mâncare sau se întâmplă să nu mânânce mâncare gătită acasă şi aproape mai mult de 2 din 10 spun că se întâmplă să îi vadă doctorului când sunt bolnavi, sunt lăsaţi singuri peste noapte cu fraţii sau surorilor, să aibă grijă de fraţii şi surorile mai mici, că sunt lăsaţi zile în şir acasă. Aici vorbim de factori socio-economici decât comportamentali sau de opţiune educaţională a părinţilor. 2 din 10 copii spun că se întâmplă să meargă la culcare flâmânzi. Şi în jur de 5 procente dintre copii spun că s-a întâmplat să fie trimişi la muncă în loc să meargă la şcoală”, a transmis Ciprian Grădinaru.

Totodată, 6% dintre copii au afirmat că sunt victimele unor forme severe de abuz.

„Unul din doi copii spune că este bătut cu mâna fără a rămâne urme. Iar aproximativ 1 din 10 este bătut cu diferite obiecte, fie că vorbim de curea, de băţ, lingură de lemn. Observăm că aproximativ 6% dintre copii spun că sunt victimele unor forme severe de abuz, spun că se aruncă cu obiecte în ei, sunt bătuţi până rămân cu urme, sunt puşi să stea în genunchi în mod repetat ca pedeapsă. La fel în afara familiei, abuzul fizic sever, bătaie care lasă urme, are o valoare de aproximativ 4 procente , similară cu studiile precedente”, a menţionat sociologul.

El a mai afirmat că 3 din 10 copii au fost expuşi pe internet sau la televizor la imagini cu caracter sexual.

„Analizând incidenţa abuzului sexual în diferitele sale forme, vedem că 2 din 10, mergând spre 3 din 10 copii au fost expuşi pe internet sau la televizor la imagini cu caracter sexual. Dat fiind ruşinea, procentele sunt sigur mai ridicate, aici vedem doar vârful aisbergului dintre copiii care recunosc că au văzut astfel de imagini. În viaţa reală, aproximativ 7% dintre copii spun că au văzut în viaţa lor reală, nu la televizor sau pe internet, adulţi în ipostaze sexuală şi mai mult decât atât 5 procente spun că au fost postate sau trimise pe internet clipuri video sau imagini care îi înfăţişează nud sau în ipostază sexuală”, a mai transmis Ciprian Grădinaru.

 Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a declarat în cadrul dezbaterii organizate de “Salvaţi Copiii” că este nevoie de un sat să abuzezi un copil.

„Un proverb spune că e nevoie de un sat să creşti un copil. Eu spun că e nevoie de un sat să abuzezi un copil. Atunci când vorbim de tăcere, nu vorbim doar de tăcerea victimei, vorbim sui-generis şi în mod obligatoriu de complicitatea adulţilor. Sunt lucruri pe care le văd membrii familiei, comunităţii, membrii obştei şi prin tăcerea lor consimt că acel copil va continua să fie sub o formă sau alta brutalizat, fie că e prin cuvinte  grele, ţipete, fie prin pedepse corporale sau non-corporale. Abuz este un termen umbrelă al cărui corolar are de-a face cu puterea excesivă a abuzatorului asupra copilului”, a explicat Gabriel Diaconu.

 De asemenea, medicul pediatru Mihai Craiu a transmis în aceeaşi dezbatere, că abuzul este de multe ori ignorat în cadrul compartimentelor de primiri urgenţe.

„Deşi abuzul reprezintă sub 1% din scenariile cu copii traumatizaţi care se prezintă în compartimentele de primiri-urgenţe, el este de multe ori ignorat pentru că nu facem o foarte atenţie asupra nuanţelor. Un copil care este adus complet inadecvat îmbrăcat la consult, să zicem la vremea de acum adus în tricou şi în şlapi sau un copil care nu răspunde la absolut nimic când este făcut anamneza şi răspunde numai părintele, sunt tot felul de aspecte din acestea de comunicare non-verbală pe care, din păcate, în momentul ăsta al pandemiei am ajuns să le ignorăm pentru că suntem grăbiţi”, a afirmat Mihai Craiu.

El a menţionat că ar trebui notificate actele de violenţă asupra copiilor.

„Ar trebui notificate actele de violenţă juvenilă, există la nivel mondial o serie întreagă de iniţiative mai vechi sau mai noi . Am ales un exemplu dintr-un stat la fel de latin ca noi, în care violenţa în familie e considerată mai mult sau mai puţin acceptabilă, de exemplu Brazilia, care are de 15 ani o entitate de supraveghere a accidentelor şi violenţei în mediul familial. Deşi au această entitate de 15 ani vedem că în studiil recente că mai puţin de jumătate din aceste acte de abuz sunt raportate.  Oare de ce medicii nu raportează violenţa juvenilă? Pentru că probabil ea nu este cunoscută sau recunoscută cum ar trebui pentru că nu e simplu să faci acest lucru”, a mai explicat medicul pediatru.

La rândul său, procurorul criminalist în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Marian Truşcă, susţine că orice suspiciune de abuz trebuie să facă obiectul unui dosar penal.

„Înainte de orice ar trebui stabilită o chestiune cu caracter de principiu care să fie asumată de toţi factorii implicaţi în tratarea acestui proces. Orice fel de suspiciune de abuz fizic şi mai ales abuz sexual, oricât de puţin credibil ar părea la prima vedere, oricât de greu demonstrabilă ar părea la prima vedere şi indiferent din ce zonă vine, ar trebui să facă obiectul unui dosar penal. Aceasta înseamnă că într-o astfel de situaţie trebuie sesizat întotdeauna organul de urmărire penală, care poate fi organul de Poliţie sau unitatea de parchet competentă. Spun asta pentru că stabilirea pe cale judiciară a existenţei faptei de abuz trebuie să constituie reperul cel mai relevant când cuantificăm aceste abuzuri. Drumul până la stabilirea adevărului judiciar e lung şi anevoios”, a afirmat Marian Traşcă.

news.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.