Destinație de weekend: Târgul de Fete de pe Muntele Găina

„Târgul de Fete” de pe Muntele Găina, tradiționala serbare populară marcă a Consiliului Județean Alba, va avea loc în perioada 21-23 iulie, în comuna Avram Iancu, dar și pe platoul montan. Cei care ajung aici se vor putea bucura de un spectacol folcloric, concerte și discotecă în aer liber. Dumitu Fărcaș, Nicolae Furdui Iancu și Lena Miclăuș sunt câțiva dintre artiștii care vor cânta pentru cei prezenți. Târgul de Fete de pe Muntele Găina se organizează în fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, Ziua Sfântului Ilie.

Pe vremuri, la Târgul de la Găina, locuitorii din Munții Apuseni făceau schimb de produse. Târgul era și locul în care se aranjau căsătoriile între tinerii din satele îndepărtate.

Programul Târgului de Fete de pe Muntele Găina, ediția din 2017

SÂMBĂTĂ, 22 IULIE 2017

Muzeul Memorial „Avram Iancu”

Ora 14:00 – Moment evocator în memoria lui Avram Iancu – Erou al Națiunii române

Centrul Comunei Avram Iancu

Ora 13:00 – Târgul Meșterilor populari din județul Alba

Ora 16:00 – Expoziția de fotografie etnografică “Timp Străvechi” semnată Vasile Sârb și elevii săi

Ora 16:30 – Activități de educație artistică și culturală pentru copii

Ora 17:00 – Spectacol folcloric

Ansamblul Folcloric “Arieșul” din Cîmpeni – instructor Gheorghe Bădău

Ansamblul Folcloric “Brădeana” din Sohodol – instructor Oana Joldeș

Ansamblul Folcloric “Tradiții Uiorene” din Ocna Mureș – coordonator Liliana Stoica

Ansamblul Folcloric “Augustin Bena” al județului Alba

Ansamblul de dansuri coordonat de Alexandra Oargă și Flaviu Mârza și soliștii vocali

DUMITRU FĂRCAȘ

Roxana Reche, Nicolae Plută, Floricica Moga, Nicolae Tuhuț, Dorina Narița, Maria Filimon, Cătălin Hașa

Conducerea muzicală – Alexandru Pal

Ora 20:00 – Foc de artificii și urcare pe Muntele Găina

MUNTELE GĂINA

Ora 21:00 – Recital susținut de trupa RE-BORN

Ora 21:40 – Concert extraordinar de muzică folk

VASILE ȘEICARU, MIRCEA VINTILĂ, VALI ȘERBAN, FLORIN SĂSĂRMAN

ORA 24:00 – Discotecă în aer liber alături de animatoare

MC și DJ SEGA, într-un show unic de lumini și efecte speciale

Ora 24:00 – Foc de artificii și foc de tabără

 

DUMINICĂ, 23 iulie 2017

Ora 10.00 – TE DEUM și ceremonial de depunere coroane în memoria lui Avram Iancu – Erou al Națiunii Române, alături de Tulnicăresele din Avram Iancu și Fanfara ”Augustin Bena” a Județului Alba

Ora 10:30 – Târgul Național al Meșterilor Populari

Ora 11:00 – Spectacol extraordinar de folclor

Ansamblul Folcloric “Urmașii Magherilor” din Albeni, Gorj

Ansamblul Folcloric “Doina Mureșului” din Arad

Ansamblul Folcloric “Floarea Barcăului” din Marghita, Bihor

Ansamblul Folcloric din Cluj

Ansamblul Folcloric “Augustin Bena” al județului Alba, alături de:

Nicolae Furdui Iancu, Ioana Ardelean, Mirela Mănescu, Leontina Fărcaș, Nicolae Tuhuț, Roxana Reche, Nicolae Plută, Cătălin Hașa, Maria Filimon, Floricica Moga, Dorina Narița

Ansamblul de dansuri coordonat de Alexandra Oargă și Flaviu Mârza

Conducerea muzicală – Alexandru Pal

 

Sursa: facebook Muntele Găina

 

Un comentariu la „Destinație de weekend: Târgul de Fete de pe Muntele Găina

  • 21 iulie 2017 la 10:54
    Permalink

    MISTIFICARE ȘI ADEVĂR PRIVIND DENUMIREA SĂRBĂTORII (NEDEII) DE PE MUNTELE GĂINA
    Prof. Univ. Dr. Padurean Dominuț, https://www.facebook.com/padurean.dominut?fref=ts
    CÂTEVA PRECIZĂRI absolut necesare privind nedeia (târgul) de pe Muntele Găina:
    1. Sintagma ”târg de fete” (lansată de maghiari în secolul XIX!) este FALSĂ și DENIGRATOARE la adresa românilor, iar cei care (încă) o folosesc greșesc grav!
    Pe vf.Găina are loc o nedeie (cea mai mare nedeie europeană), termen care nu se regăsește în graiul moțesc, moții având un alt termen, sinonim, „târg”.
    2.De ani de zile fac eforturi (inutile, deocamdată!) pentru a corecta o greșeală care s-a perpetuat în secolul XXI, în legătură cu prima atestare a acestei celebre sărbători moțești; PRIMA ATESTARE a acesteia datează din anul 1793 (în zilele ce vor urma voi re/publica microstudiul doveditor!) și nu 1816, an greșit care apare, din nefericire,și pe afișul de promovare a ediției sărbătorii din acest an…
    3.Apelez la MOȚI, la INTELECTUALII MOȚI (oriunde s-ar afla!) – faceți efortul de a promova adevărul științific, nu falsul intelectual aflat încă în vogă…
    Prof.dr.Pădurean Dominuț
    Rezumatul postarilor pe https://www.facebook.com/padurean.dominut?fref=ts
    …….
    Între 1789-1859, publicistica maghiară, folosind până la saturație denumirea „târg de fete” (sau variante ale acesteia), a implantat în mintea cititorilor maghiari – și nu numai a acestora – ideea unui târg de nuanță primitivă, unde românii încheiau căsătorii prin vânzarea-cumpărarea fetelor.
    …..
    Dintre maghiari, cel care a consacrat denumirea „târg de fete” („leány vásár”) în Ungaria și alte țări europe¬ne, lansând faima continentală a nedeii (sărbătorii) de pe muntele Găina, cel care a introdus în circuitul literar și științific multe inadvertențe și denaturări, a fost marele romancier maghiar Mauriciu Jókai (Jókai Móric; Jókai Mór de Ásva ) [3].
    …….
    Era perioada în care moții, conduși de Avram Iancu, desfășurau o amplă luptă pentru recâștigarea drepturilor asupra pădurilor, drepturilor politice, naționale, culturale și economice pierdute sau diminuate de autoritățile habsburgice.
    Toate acestea, precum și altele, asupra cărora nu stăruim, nu puteau să nu marcheze psihologia și pozițiile față de români ale maghiarilor din Transilvania, cu care Jókai Mór a venit în contact și de la care a cules informații. Aceștia vor fi cei care, pe plan local, vor perpetua, exagerările, calomniile și denigrări-le la adresa românilor.
    Luptele de la 1848-1849, dintre maghiari și moții conduși de Avram Iancu, prin deznodământul lor dezastruos pentru primii, au marcat negativ pe mulți dintre maghiari, care nu puteau uita înfrângerile suferite.
    …….
    Romanele și povestirile sale despre români se circumscriu aprecierii făcute de Nagy Miklós – opera lui Mór este un „amestec de romantism și realism”.
    …..
    Întâmplarea a făcut ca el să scrie despre moți și sărbătoarea de la Găina tocmai în această primă etapă, faptul în sine având consecințe negative asupra a ceea ce a scris despre români.
    Nu trebuie să uităm că autorii maghiari au scris în perioade istorice de mari frământări sociale și politice care – așa cum sublinia György (Georg) Lukács (1885-1971; filozof, istoric literar și estetician marxist ungur) – au avut uneori darul să transforme „virtuțile în vicii și viciile în virtuți”!
    Povestirea despre Găina și sărbătoarea de aici este sub raport etnografic și istoric – cu mici excepții – o romanțare liberă, o exagerare, un fals [8]. Ea este însă revelatoare în privința a ceea ce poate face un om talentat, cu o imaginație debordantă, atunci când vrea să acrediteze o idee.
    Jókai Mór scrie că „petrecerea” de la Găina se făcea în dumineca de după Sânziene (deci pe 24 iunie), ceea ce înseamnă un devans de aproape o lună față de data reală!
    Din dorința de a-și face povestirea cât mai atrăgătoare, el comite – fără voie, dar suficient de revelator – greșeli logice care, de regulă, scapă unui cititor neavizat, dornic de curiozități. El serie că „zestrea” fetelor care erau „vândute” de părinți la Găina cuprindea „salbe din monezi de aur și argint prinse la gât”[ul acestora].

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *