Gurul hunedorean al tainelor pădurii

Stelian Radu a disecat în cariera sa toate tainele culturilor forestiere. Este membru de onoare al ”Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (2012)” și deține Diploma „Meritul Academic” al acestui prestigios for științific. Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, organizează în ziua de 9 octombrie 2018, ora 18.00, în incinta Deva Mall, etajul patru, Salle dʼOr, un eveniment cultural dedicat impozantei staturi științice a lui Stelian Radu, care împlinește 90 de ani de viață.

Stelian Radu lângă chiparosul Californian

Turnul Babel forestier din spatele casei

Cine vizitează grădina din spatele casei lui Stelian Radu din Deva îşi dă seama imediat că hunedoreanul  ştie ceva despre cultura copacilor. Altfel nu s-ar explica cum pot trăi laolaltă, ca într-un Turn Babel forestier, salcia japoneză lângă chiparosul de California, lămâiul indian străjuit de  suliţele bambusului şi arbustul cu pulbere de aur răcorit de umbra unor stejari centenari. „Sunt mostre de culturi pe care le-am aclimatizat de-a lungul anilor la noi în ţară. Mi-a plăcut întotdeauna să aplic practic ceea ce am învăţat teoretic şi aici, la mine acasă,  este laboratorul meu silvic”, se confesează  hunedoreanul. Bucuria este enormă atunci când Stelian Radu merge și culege o lămâie din grădina lui.

Bursier la Leningrad

Paradoxal, cariera briliantă de cercetător în silvicultură a lui Stelian Radu a început destul de modest. „La admitere în facultate nu am avut notă mare. După doi ani de facultate în România am primit o bursă să studiez silvicultura în Uniunea Sovietică, la Leningrad. Îmi aduc aminte că din prima prelegere ţinută de un profesor la Leningrad am înţeles doar două cuvinte, azimut şi busoli. Atât”, rememorează expertul. După acest moment, evoluţia profesională a deveanului a cunoscut un parcurs de excepţie. O statistică frugală arată că Stelian Radu şi-a pus semnătura pe cel puțin 41 de tratate, 94 de articole, din care 25 publicate în reviste de specialitate străine, 34 de comunicări ştiinţifice şi peste 90 de recenzii. A contribuit decisiv la dezvoltarea Arboretumului de la Simeria şi a elaborat lucrări de referinţă în silvicultura românească. Nu există simpozion sau întrunire importantă în lume legată de pădure la care Stelian Radu să nu fie invitat. Americanii, prin Societatea Internaţională a Stejarului, i-au dat distincţia „Lifetime Service Award” pentru contribuţia adusă dezvoltării ştiinţelor silvice. „Silvicultura, ca toate ştiinţele, evoluează permanent. Am toate titlurile profesionale dobândite, dar tot mai am de învăţat ”, spune Stelian Radu.

Stelian Radu lângă cultura de bambus

Cercetător FAO cu foamea ”la purtător”

Specialistul devean a prins perioada când în Europa se considera consumul de hârtie un parametru al  civilizaţiei.  „Ca să nu rămână în urmă la capitolul civilizație, europenii tăiau atunci păduri la greu. Ca specialist, eu am primit în acea perioadă o bursă Food and Agriculture Organization (FAO) ca să studiez posibilitatea implementării unor culturi forestiere cu creştere rapidă care să compenseze în timp util golul lăsat de defrişări. Am fost detaşat în patru ţări, Turcia, Iugoslavia, Franţa şi Italia. Din păcate, valoarea lunară a bursei era de doar 300 de dolari şi îmi aduc aminte că stăteam la Paris şi eram nevoit în ultimele zile din lună să tai din coşnită ca să nu ajung să fac post negru”, spune Stelian Radu.

Recompense bănești cu picătura

Expertul spune că cele mai bine plătite lucrări ale sale au fost lucrarea de doctorat având ca temă cultura „pinului strob” care a fost tipărită în 1974 de către Editura Ceres, pentru care a încasat 20.000 de lei drepturi de autor. Iar mai recent o monografie de 820 de pagini despre Parcul Naţional Retezat pentru care i s-au plătit 3000 de dolari.

Păduri ”aproape” virgine și în Hunedoara

Stelian Radu este de părere că o parte din pădurile din rezervaţia Retezat şi de dincolo de cabana silvică Câmpuşel,  în Valea Jiului pot fi considerate cvasivirgine. Păduri virgine sută la sută nu se mai pot întâlni pe glob decât pe Amazon.

 

Adrian SĂLĂGEAN

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.