Legea privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România, la vot final în Senat

Legea privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România se află luni pe ordinea de zi a plenului Senatului pentru dezbatere şi vot final, după ce iniţiativa aparţinând UDMR a primit raport de admitere din partea comisiilor sesizate în fond.

”Se consacră ziua de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România”, se arată în articolul 1 al iniţiativei legislative.

Proiectul mai prevede că în localităţile unde trăiesc persoane aparţinând comunităţii maghiare, autorităţile publice pot organiza manifestări cultural artistice dedicate momentului, iar angajatorii le pot acorda maghiarilor din România o zi liberă pentru a participa la manifestări.

Legea privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România s-a aflat şi săptămâna trecută pe ordinea de zi a Senatului pentru dezbatere şi vot final, dar şedinţa a fost întreruptă, la solicitarea PSD, cu puţin timp înainte de a se ajunge la respectiva iniţiativă legislativă.

Termenul de adoptare tacită în Senat pentru această lege este 24 octombrie, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.

În fiecare an, pe 15 martie este sărbătorită Ziua maghiarilor de pretutindeni, ca sărbătoare naţională a Ungariei, în amintirea revoluţiei de la 1848. Liderii revoluţionari maghiari au solicitat atunci împăratului de la Viena o serie de libertăţi constituţionale, dar şi unirea Transilvaniei cu Ungaria.

În luna iunie, UDMR şi-a condiţionat votul pentru moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu de sprijinirea de către PSD a unor iniţiative de interes pentru maghiari, printre care instituirea zilei de 15 martie ca zi a comunităţii maghiare din România şi scăderea proporţiei de populaţie într-o comunitate de la care minorităţile pot folosi limba maternă în administraţie.

PSD le-a promis celor de la UDMR că vor sprijini iniţiativele dorite de aceştia, dar după ce detaliile negocierii au apărut în presă, Liviu Dragnea a dat înapoi, iar legile maghiarilor au fost amânate.

Pe 4 octombrie, proiectul de lege propus de UDMR care prevede reducerea pragului de reprezentare de la 20% la 10% pentru folosirea limbii materne în administraţia publică locală a fost respins de parlamentarii din comisiile juridică, de administraţie publică şi pentru drepturile omului ale Camerei Deputaţilor, fără dezbateri.

Proiectul a fost respins cu majoritate de voturi, în aplauze, fără să fie dezbătut pe articole.

„Este un vot surprinzător. S-a votat înainte de a se discuta pe articole, mulţi colegi au venit pregătiţi să îl respingă”, a spus deputatul UDMR Marton Arpad.

news.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.