Londra se confruntă, după acordul comercial istoric cu UE, cu provocările Brexitului

Regatul Unit se confruntă, după uşurarea încheierii unui acord comercial post-Brexit cu Bruxellesul, cu provocările noii sale vieţi, eliberat de reglementările europene, în contextul în care mai are doar ccâteva zile să se pregătească, relatează AFP.

Ceea ce era cel mai rău s-a evitat prin semnarea acestui compromis istoric, în urma unor negocieri ostile, un compromis care permite evitarea unei apariţii bruşte a unor bariere comerciale costisitoare şi închiderea apelor britanice pescarilor francezi începând de la 31 decembrie, la ora locală 23.00 (vineri, 1.00, ora României).

Pe britanici îi aşteaptă, însă, o bulversare majoră la ieşirea din piaţa unică europeană şi odată cu sfârşitul liberei circulaţii în UE, după patru ani şi jumătate ai unei saga cu răsturnări în urma referendumului Brexitului şi după aproape o jumătate de secol de integrare europeană.

Într-un mesaj video, publicat joi seara, în Ajunul Crăciunului, premierul Boris Johnson a agitat în faţa bardului de Crăciun, la numărul 10 pe Downing Street, cele 2.000 de pagini ale acordului, pe care l-a prezentat drept un ”mic cadou pentru cei care caută ceva de citit în toropeala de după masa de Crăciun”.

„Iată un acord care să aducă certitudine întrerinderilor, călătorilor şi tuturor investitorilor în ţara noastră începând de la 1 ianuarie”, s-a felicitat liderul conservator, triumfător la urne în urmă cu un an, cu promisiunea „realizării Brexitului”.

Regatul Unit a ieşit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, însă el continuă, până la sfârşitul anului, să aplice reglementările europene, în perioada de tranziţie.

Acordul constituie o victorie pentru Boris Johnson, a cărui popularitate a fost pusă la încercare de o gestionare haotică a pandemiei covid-19.

Această criză – în care a fost internat timp de câteva zile, bolnav de covid-19, în primăvară – a afectat dur Regatul Unit (aproape 70.000 de morţi), dar şi alte ţări europene.

În contextul în care mii de TIR-uri sunt blocate şi pe fondul unei temeri cu privire la penurii de produse proaspete, scandalul provocat de închiderea în ultimele zile ale frontierelor de către 50 de ţări cu regatul, dar mai ales a porturilor franceze, belgiene şi olandeze, le-a oferit unora o privire asupra haosului care-i aştepta pe britanici în cazul eşecului negocierilor comeciale cu Bruxellesul.

TEMERILE PESCARILOR

Prin acest tratat comercial, UE îi oferă fostului său stat membru un acces fără precedent – fără taxe vamale şi fără cote – la imensa sa piaţă de 450 de milioane de consumatori.

Însă această deschidere este reglementată de condiţii stricte.

Întreprinderile britanice vor trebui să respecte un anumit număr de reguli în domeniul mediului, dreptului muncii şi fiscalităţii, pentru a evita orice dumping.

Garanţii au fost stabilite, de asemenea, în domeniul ajutoarelor de stat.

În privinţa pescuitului, un subiect dificil până în ultimele ore ale negocierilor, acordul prevede o perioadă de tranziţie până în iunie 2026, când pescarii europeni vor fi renunţat treptat la 25% din captura lor, în prezent în valoare de 650 de milioane de euro anual.

UE a promis să ajute acest sector, care apreciază că este „cel mai mare perdant” al compromisului, prezentat, cu toate acestea, drept „echilibrat” şi care „în sfârşit permite să se lase Brexitul în urmă”, potrivit preşedintei Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.

„UŞURARE”

Acordul nu împiedică, însă, introducerea unor controale vamale şi proceduri administrative consumatoare de timp, unor întreprinderi obişnuite cu schimburi fără vreo frână.

Încetează, de asemenea, libera circulaţie, care le permitea europenilor să muncească în regat sau britanicilor să stea cât timp vor în reşedinţa lor secundară din UE.

Londra iese din programul de schimb de studenţi Erasmus, înlocuit cu Programul Alan Turing, un celebru matematician britanic.

Cotidianul The Times scrie că acordul constituie „mai degrabă o sursă de uşurare decât de sărbătoare”.

În pofida faptului că este vorba despre „un suces remarcabil”, „pentru Johnson povestea este departe de a se fi terminat. Acum, că şi-a îndeplinit promisiunea de a realiza Brexitul, provocarea sa este să-l transforme într-un succes”, scrie ziarul.

„Evitarea celui mai rău scenariu este un succes jalnic. Johnson nu merită niciun credit pentru evitarea unei calamităţi care ameninţa atât de puternic, pentru că se îndrepta către ea cu entuziasm”, avertizează The Guardian.

În Parlamentul britanic, textul urmează să fie dezbătut miercuri de către deputaţi, însă adoptarea sa ridică puţine îndoieli, având în vedere majoritatea de care dispune Guvernul şi susţinerea oferită de către opoziţia laburistă.

De partea europeană, ambasadorii UE se reunesc vineri pentru a studia acordul.

Textul urmează să fie validat de către statele membre UE, un proces care durează mai multe zile.

El urmează să fie validat de către Parlamentul European (PE) la începutul lui 2021.

„Boris Johnson a fost ales premier pentru a realiza Brexitul (…). El are, aşadar, toate motivele să fie mulţumit”, notează politologul Anand Menon, directorul Institutului UK in a Changing Europe.

El preconizează, însă, viitoare critici, „atunci când întreprinderile vor vedea ce le aşteaptă în privinţa hârţogăriei, şi atunci când cei mai duri brexiteri din propriul său partid vor vedea concesiile făcute”.

Ceea ce era cel mai rău s-a evitat prin semnarea acestui compromis istoric, în urma unor negocieri ostile, un compromis care permite evitarea unei apariţii bruşte a unor bariere comerciale costisitoare şi închiderea apelor britanice pescarilor francezi începând de la 31 decembrie, la ora locală 23.00 (vineri, 1.00, ora României).

Pe britanici îi aşteaptă, însă, o bulversare majoră la ieşirea din piaţa unică europeană şi odată cu sfârşitul liberei circulaţii în UE, după patru ani şi jumătate ai unei saga cu răsturnări în urma referendumului Brexitului şi după aproape o jumătate de secol de integrare europeană.

Într-un mesaj video, publicat joi seara, în Ajunul Crăciunului, premierul Boris Johnson a agitat în faţa bardului de Crăciun, la numărul 10 pe Downing Street, cele 2.000 de pagini ale acordului, pe care l-a prezentat drept un „mic cadou pentru cei care caută ceva de citit în toropeala de după masa de Crăciun”.

„Iată un acord care să aducă certitudine întreprinderilor, călătorilor şi tuturor investitorilor în ţara noastră începând de la 1 ianuarie”, s-a felicitat liderul conservator, triumfător la urne în urmă cu un an, cu promisiunea „realizării Brexitului”.

Regatul Unit a ieşit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, însă el continuă, până la sfârşitul anului, să aplice reglementările europene, în perioada de tranziţie.

Acordul constituie o victorie pentru Boris Johnson, a cărui popularitate a fost pusă la încercare de o gestionare haotică a pandemiei covid-19.

Această criză – în care a fost internat timp de câteva zile, bolnav de covid-19, în primăvară – a afectat dur Regatul Unit (aproape 70.000 de morţi), dar şi alte ţări europene.

În contextul în care mii de TIR-uri sunt blocate şi pe fondul unei temeri cu privire la penurii de produse proaspete, scandalul provocat de închiderea în ultimele zile ale frontierelor de către 50 de ţări cu regatul, dar mai ales a porturilor franceze, belgiene şi olandeze, le-a oferit unora o privire asupra haosului care-i aştepta pe britanici în cazul eşecului negocierilor comeciale cu Bruxellesul.

TEMERILE PESCARILOR

Prin acest tratat comercial, UE îi oferă fostului său stat membru un acces fără precedent – fără taxe vamale şi fără cote – la imensa sa piaţă de 450 de milioane de consumatori.

Însă această deschidere este reglementată de condiţii stricte.

Întreprinderile britanice vor trebui să respecte un anumit număr de reguli în domeniul mediului, dreptului muncii şi fiscalităţii, pentru a evita orice dumping.

Garanţii au fost stabilite, de asemenea, în domeniul ajutoarelor de stat.

În privinţa pescuitului, un subiect dificil până în ultimele ore ale negocierilor, acordul prevede o perioadă de tranziţie până în iunie 2026, când pescarii europeni vor fi renunţat treptat la 25% din captura lor, în prezent în valoare de 650 de milioane de euro anual.

UE a promis să ajute acest sector, care apreciază că este „cel mai mare perdant” al compromisului, prezentat, cu toate acestea, drept „echilibrat” şi care „în sfârşit permite să se lase Brexitul în urmă”, potrivit preşedintei Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.

„UŞURARE”

Acordul nu împiedică, însă, introducerea unor controale vamale şi proceduri administrative consumatoare de timp, unor întreprinderi obişnuite cu schimburi fără vreo frână.

Încetează, de asemenea, libera circulaţie, care le permitea europenilor să muncească în regat sau britanicilor să stea cât timp vor în reşedinţa lor secundară din UE.

Londra iese din programul de schimb de studenţi Erasmus, înlocuit cu Programul Alan Turing, un celebru matematician britanic.

Cotidianul The Times scrie că acordul constituie ”mai degrabă o sursă de uşurare decât de sărbătoare”.

În pofida faptului că este vorba despre „un suces remarcabil”, ”pentru Johnson povestea este departe de a se fi terminat. Acum, că şi-a îndeplinit promisiunea de a realiza Brexitul, provocarea sa este să-l transforme într-un succes”, scrie ziarul.

„Evitarea celui mai rău scenariu este un succes jalnic. Johnson nu merită niciun credit pentru evitarea unei calamităţi care ameninţa atât de puternic, pentru că se îndrepta către ea cu entuziasm”, avertizează The Guardian.

În Parlamentul britanic, textul urmează să fie dezbătut miercuri de către deputaţi, însă adoptarea sa ridică puţine îndoieli, având în vedere majoritatea de care dispune Guvernul şi susţinerea oferită de către opoziţia laburistă.

De partea europeană, ambasadorii UE se reunesc vineri pentru a studia acordul.

Textul urmează să fie validat de către statele membre UE, un proces care durează mai multe zile.

El urmează să fie validat de către Parlamentul European (PE) la începutul lui 2021.

„Boris Johnson a fost ales premier pentru a realiza Brexitul (…). El are, aşadar, toate motivele să fie mulţumit”, notează politologul Anand Menon, directorul Institutului UK in a Changing Europe.

El preconizează, însă, viitoare critici, ”atunci când întreprinderile vor vedea ce le aşteaptă în privinţa hârţogăriei, şi atunci când cei mai duri brexiteri din propriul său partid vor vedea concesiile făcute”.

news.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.