Lumea satului hunedorean mai săracă. S-a stins etnologul Marcel Lapteș
„Soarele vieții a apus pentru o ființă atât de dragă nouă … Marcel Lapteș. În acest univers al tristeții ne rămân stelele amintirilor, care să ne aline durerea! Nu te vom uita niciodată sufletul nostru iubit!”, scrie Dana Mihaela Lapteș, îndrăgita soție a apreciatului etnolog hunedorean plecat dintre noi într-un sfârșit de septembrie, la 83 de ani, după o luptă grea cu o boală nemiloasă.
Marcel Lapteș va rămâne însă nu doar în amintirea celor dragi, dar și în galeria marilor cercetători români care s-au străduit să salveze zestea celor şase zone etnofolclorice din județul Hunedoara.
„Eu aproape că mă mândresc cu ce am făcut”, mi-a mărturisit odinioară Marcel Lapteş, omul care a ajuns în casa bunicilor ca să documenteze obiceiurile din zona Geoagiu sau să vorbească pe îndelete cu Artenie Homorodean, unul dintre cei mai vestiți vătafi de călușeri și apoi, ani mai târziu, m-a ajutat să deslușește tainele satelor hunedorene, cu obiceiuri frumoase, care pleacă grăbit în uitare.
Timp de jumătate de veac, a cercetat documente, a bătut ulițe și cărări, de multe ori alături de prietenul său, fotograful Nicu Jianu; a povestit cu oamenii locului despre străvechiul mod de viață, a cules folclor, l-a notat și l-a desferecat într-o mulțime de volume și articole de specialitate. Marcel Lapteș îi căuta mereu pe sătenii iscusiți, adevărați păstrători ai ţinuturilor, alături de care pornea înapoi, în timpul de aur al satului românesc.
În omul acesta, îmbrăcat corect, molcom, ca tot românul de viță bună, cu vorba faină, privire îngăduitoare de bunic şi tonul făcut anume pentru poveste, s-a aşezat parcă tot satul hunedorean și nu e loc pe unde el să nu fi umblat în căutarea “interlocutorilor etnofolclorici”.
Marcel Lapteș s-a născut la 28 iulie 1942, în municipiul Iași, și a absolvit Facultatea de Filologie, secția Limba și Literatura Română din Timișoara, la specializarea Etnografie și folclor. Între anii 1963 şi 1978, a funcţionat ca profesor la diferite şcoli din judeţele Maramureş şi Hunedoara. Din anul 1978, s-a dedicat studierii etnografiei şi folclorului hunedorean, fiind metodist la Centrul Creaţiei Populare Deva-Hunedoara, unde a lucrat până la pensionare.
A semnat zeci de recenzii de cărți, cronici literare, bibliografii si articole de etnografie si folclor în revistele „Ritmuri hunedorene, „Tribuna”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Vatra”, „România literară”, „Tomis”, „Miorița”, „Buletin informativ al Centrului Național București”.
A fost redactor responsabil și coordonator al publicațiilor „Miorița”, „Caietele de etnografie și folclor «Ethnologica»”, a scris și a contribuit la peste zece volume, mărturii excepționale despre satul hunedorean.
Alături de Rusalin Ișfănoni, fost director al Muzeului Satului din București și considerat „etnograful pădurenilor”, Marcel Lapteş a fost ultimul mare etnolog hunedorean care a apucat să şi trăiască obiceiurile satului, nu doar să le citească de prin vechi documente sau volume de specialitate. În prefața volumului „Anotimpuri magico-religioase”, apărut în 2010, dr. Rusalin Ișfănoni scria: „Având o bogată informație de specialitate, autorul acestei cărți depășește pericolul de a repeta ceea ce au spus predecesorii, îmbrăcând materialul propus într-o scriitură științifică agreabilă dublată de o largă bibliografie pe subiect și un material documentar fotografic cu totul remarcabil pe înțelesul unor categorii largi de cititori. Cartea profesorului Marcel Lapteș este o analiză de cultură tradițională hunedoreană, temă întâlnită și în alte studii și volume valoroase ale sale, de etnografie și folclor. Prin toate acestea, profesorul Marcel Lapteș ne transmite tuturor un generos mesaj, acela al păstrării identității noastre culturale prin conservarea și valorificarea etosului popular, în situ dacă este posibil, dar mai ales publicarea de cărți etnofolclorice care să evidențieze mentalitatea și atitudinea țăranului societății tradiționale.”

În 2017, la cea de-a 75-a aniversare a etnologului, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat o Diplomă de Excelență pentru profesionalismul și dăruirea cu care a promovat etnografia și folclorul județului Hunedoara și i-a oferit și biobibliografia „Marcel Lapteș, cronicar al culturii populare hunedorene”. „Cunoscător ca nimeni altul al tezaurului de spiritualitate rurală din fiecare zonă etnofolclorică a județului Hunedoara, Marcel Lapteș s-a aplecat cu pasiune asupra descoperirii imenselor comori pe care le are folclorul hunedorean, a studiat obiceiurile vechi de milenii, a cercetat cu ochiul specialistului tezaurul creației poetice anonime, într-un cuvânt, a pus în lumină tot ce are mai frumos și mai valoros etosul hunedorean. Pasiunea și dăruirea cu care a valorificat întreaga comoară a creației anonime l-au dus pe cercetătorul Marcel Lapteș în toate zonele folclorice ale județului, din Țara Moților în Ținutul Momârlanilor, din zona Orăștiei până la satele de pe Valea Mureșului și din Ținutul Pădurenilor”, scria managerul instituției, Sebastian Bara. Etnologul Marcel Lapteș a avut de altfel și o contribuție importantă la realizarea monumentalei lucrări „Județul Hunedoara, monografie”, atât la partea referitoare la zonele etnofolclorice ale județului, descrise cu competență, cât și la prezentarea biografiilor personalităților hunedorene afirmate în domeniul folclorului și al etnografiei. În anul 2021, alături de profesorul Mircea Lac, tezaur uman viu, etnologul Marcel Lapteș, primea titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Deva”.

Sub conducerea profesorului Marcel Lapteş s-a realizat cercetarea etnofolclorică a patrimoniului imaterial şi material din 16 comune: Ghelari, Teliucu Inferior, Crişcior, Balşa, Baia de Criş, Beriu, Boşorod, Buceş, Bunila, Lelese, Densuş, Blăjeni, Dobra, Mărtineşti, Lăpugiu de Jos şi Sălaşu de Sus.
Un mesaj de condoleanțe a fost transmis de colectivul Centrului de Cultură și Artă al Județului Hunedoara, instituție unde Marcel Lapteș a muncit o viață: „Îi suntem recunoscători, cu toții, pentru strădania sa de peste 50 de ani în slujba culturii tradiționale, fiind convinși că peste ani, cărțile, culegerile, articolele și tot ceea ce a lăsat prof. Marcel Lapteș vor reprezenta și pentru generațiile ce vin un adevărat tezaur, curat, autentic și valoros. Fondator al revistei de etnografie și folclor „Miorița” în urmă cu 31 de ani, prof. Marcel Lapteș a știut să adune în jurul său oameni care și-au dedicat, cu pasiune, ani din viață pentru cercetarea, conservarea și valorificarea folclorului românesc. Vă mulțumim, domnule profesor!”
![]()
Cei care vor să îi aducă un ultim omagiu sunt așteptați la Capela Sf. Alexandru din Deva. Înmormântarea va avea loc vineri, 26 septembrie, de la ora 13. Peste veacuri, vor rămâne lucrările bine documentate și cuvintele sale ca un testament: „Iubesc oamenii de la țară, am cunoscut mai toate satele din județ și îmi plânge sufletul când văd cum ne dispare zestrea națională. Mi-aș dori ca tinerii sau cei care cumpără case în zona rurală să nu strice obiceiurile, să le țină vii. În satul tradiţional, obiceiurile rânduiau viaţa economică. Îmi pare nespus de rău că văd oameni care văd în sate doar o splendoare naturală sau un loc turistic, nu un pământ binecuvântat, cu reguli nescrise și sărbători populare cu vechi înțelesuri, cu straie superbe și oameni harnici, crescuți cu bun simț și drag de țarină.” Marcel Lapteş nu a dat numai răspunsuri, dar a ridicat şi întrebări: ce facem cu satul? Îl pierdem?
Laura OANA

