Moţiunea de cenzură iniţiată de PSD şi susţinută de UDMR este dezbătută în Parlament

Moţiunea de cenzură “Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, iniţiată de PSD şi susţinută de UDMR, este dezbătută în Parlament miercuri, de la ora 12:00.

Moţiunea este dezbătută la o zi după ce Guvernul Orban a împlinit trei luni de mandat şi, dacă este adoptată, este văzută de liberali ca o cale către organizarea alegerilor anticipate.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, marţi, că are ”suficiente voturi” pentru ca moţiunea să treacă.

În schimb, premierul Ludovic Orban se declară convins că moţiunea de cenzură nu va trece.

”Conform evaluării noastre, nu există numărul de voturi necesare astăzi. (…) Din punctul meu de vedere, astăzi, pe estimarea pe care o avem, dacă nu apar repoziţionări din partea unor actori politici care să aibă o oarecare consistenţă numerică, moţiunea aşa cum este astăzi, în funcţie de susţinerea pe care o are astăzi, nu are şanse să treacă”, a afirmat, marţi, Ludovic Orban.

În cazul în care, totuşi, moţiunea întruneşte voturile necesare, Orban susţine că va veni cu acelaşi Cabinet în Parlament, iar PNL nu va mai vota învestirea niciunui executiv, intrând în procedura alegerilor anticipate.

Pe ce voturi poate miza PSD

PSD are 202 parlamentari, UDMR are 30, în total. Pro România are 21 la Cameră. Lor li se adaugă şi cei trei parlamentari ai Partidului Forţa Naţională. Prin urmare, chiar şi fără parlamentarii Pro România, PSD are, la limită, voturile necesare adoptării moţiunii. Mai rămân şi voturile parlamentarilor Grupului minorităţilor naţionale, dar şi cei 17 neafiliaţi de la Senat, care nu şi-au exprimat încă intenţiile de vot. În plus, după ce Guvernul a mai făcut un pas către desfiinţarea Secţiei privind Infracţiunile din Justiţie, publicând marţi proiectul de lege, nu este exclus ca parlamentarii ALDE, formaţiune care se opune definţării acestei secţii, să voteze pentru moţiune, deşi liderul partidului a declarat că nu o susţine.

Moţiunea de cenzură “Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti” a fost iniţiată de PSD şi UDMR, după ce Guvernul Orban şi-a asumat răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi.

Cum se desfăşoară votul şi dezbaterea moţiunii

Potrivit articolului 114 din Constituţie, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, este adoptată.

Conform Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, după prezentarea moţiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de iniţiatorii acesteia, preşedintele care conduce şedinţa comună dă cuvântul prim-ministrului sau, în cazul imposibilităţii participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziţiei Guvernului.

În continuare, preşedintele dă cuvântul deputaţilor şi senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt.

După încheierea dezbaterilor, se trece a votarea moţiunii de cenzură. Votul este secret, cu bile. Conform Constituţiei, moţiunea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, ceea ce înseamnă 233 de voturi.

Ce se întâmplă după vot

Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

Dacă Guvernul este demis, actualul Cabinet va funcţiona ca unul interimar, cu prerogative limitate.

”Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.”, precizează Constituţia.

Conform legii fundamentale, după căderea Guvernului, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Liberalii şi preşedintele au anunţat că nominalizarea va fi tot Ludovic Orban, pentru a forţa anticipatele. PSD, care iniţial anunţase că nu va propune un premier, fiind mai interesant de reforma în partid, a revenit, spunând că va face o propunere din afara partidului.

Candidatul pentru funcţia de prim-ministru cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Articolul 89 din Constituţie prevede că după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Astfel se va deschide calea alegerilor parlamentare anticipate, dorite atât de preşedinte, cât şi de PNL.

Guvernul Orban a fost învestit în funcţie în 4 noiembrie 2019, obţinând voturile tuturor celor 240 de parlamentari care se aflau în sală.

 

news.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *