Nou concept turistic: corturi de lux în paradisul din Retezat

Braţele cetinelor de brad cuprind poiana mare dintre munţi. Un covor mărunt şi verde aşterne iarba până în prispa pădurii luminată de culorile calde ale începutului de toamnă. Ici şi colo, corturi de culoarea vaniliei îşi iţesc conurile asemenea vârfurilor din masiv. Cât cuprinzi cu simţurile e un rai unde glasurile înaripatelor se adaugă vocilor încântate ale oamenilor care descoperă cu uimire campingul de la Valea Iarului.

Adrian PĂTRUȚOIU- proprietar

Rar o să găsiţi un loc unde creaţia omului se potriveşte atât de bine cu natura. Ideea câtorva tineri din Valea Jiului e minunat aşezată în spaţiu şi nu tulbură cu nimic peisajul maiestuos al Retezatului.

S-a avut în vedere fiecare detaliu pentru corturile amplasate pe platforme largi de lemn: „Suntem în Parcul Naţional Retezat, aşa că totul se bazează pe o structură de piatră, fără fundaţie. E o construcţie de lemn, prietenoasă cu natura, realizată special să se îmbine în peisaj cât mai frumos. Am încercat, având în vedere că de la an la an cresc pretenţiile turiştilor, să îmbinăm confortul hotelului cu un cadru natural deosebit. Acest gen de construcţie nu deranjează deloc natura”, spune Adrian Pătruţoiu, unul dintre proprietarii locului.

Locul se află la câţiva kilometri de oraşul Uricani, într-o zonă recunoscută pentru frumuseţea peisajului montan. Iniţial, ideea a venit de la salvamontistul Andrei Resiga şi alţi entuziaşti i s-au alăturat.

Poiana din Valea Iarului adăposteşte acum câteva corturi, iar locul s-a transformat într-un camping de lux în Retezat. „Glamping-ul” este cel mai nou trend în turism şi se adresează celor care vor să fugă de nebunia oraşelor, să îşi petreacă vacanţa în natură, dar să beneficieze şi de condiţiile de confort al unui hotel.

La Valea Iarului, pentru 100 de lei, oaspeţii se odihnesc în spaţii încălzite, cu paturi comode. E ca o cameră, doar că nu ai pereţi şi totul se întâmplă chiar în inima naturii, între brazi falnici şi fagi masivi care au prins deja  colorit frumos de toamnă.

Tinerii care se ocupă de camping spun că locul a crescut încet, de la an la an. „De la şapte corturi, am ajuns la 14, s-a schimbat un pic peisajul aici. Sunt sigur că e singurul loc cu o asemenea privelişte”, spune administratorul campingului, Bogdan Borţa.

Nici că se poate un loc mai bun unde să te rupi de agitaţia oraşelor şi să îţi regăseşti liniştea. Nu există internet, nu ai semnal la telefon. Auzi limpede foşnetul pădurii, glasurile mici ale păsăruicilor care ţopăie prin lemne sau joaca unei întregi cete de puiuţi de ciobănesc de Muntenegru.

Mama lor are în sarcină paza locului – e atentă la fiecare zgomot şi fuge în pădure de fiecare dată când sălbăticiunile îndrăznesc să se apropie prea mult.

Proprietarii, dar şi câţiva turişti au surprins fotografii cu ciute care de multe ori au fost văzute la păscut iarba din poiană. „Recomand cu mare căldură această zonă. Acum câteva momente se auzea un mistreţ în pădure, am mai văzut şi o ciută. E parcă un loc virgin, un loc deosebit. Nu ştiu unde în ţară mai găseşti aşa locuri. E foarte frumos!”, spune unul din vizitatorii locului.

Oamenii află de camping, dar cu greu îţi vine să crezi că există un asemenea loc prietenos cu oaspeţii, dar şi cu natura: „Toată lumea e mulţumită de primire, de peisaj şi de condiţiile de cazare. În fiecare cort este curent electric, avem încălzire, sunt montate două calorifere şi temperatura nu scade sub 20 de grade”, explică administratorul.

Vin aici turişti nu doar din ţară – străinii care ajung în zonă nu se mai dau plecaţi. Mascota campingului – un ursuleţ din lemn – e chiar dovada: „L-a creat şi ni l-a dăruit un turist german, Ralf.

A venit din Berlin pe bicicletă, a dat de noi şi aici s-a blocat. A rămas vreo două săptămâni. Pentru că avea puţini bani, ne-a făcut ursuleţul ăsta”, povesteşte directorul locului, Arnold Knebel.

Arnold KNEBEL – director camping

Campingul s-a deschis în 2017 şi oamenii au început să vină în acest loc.

Site-ul calatorinbascheti.ro a descris locul în articolul „Top 10 locuri din Romania, incredibil de frumoase, pentru o vacanţă de poveste cu cortul”.

Şi chiar e incredibil: „Suntem în al treilea an de funcţionare şi acest gen de oferte începe să prindă, încet – încet. Suntem căutaţi de turişti care au undeva la 35-40 de ani, cei mai mulţi vin cu familia, chiar şi cu copii mici”, spune Adrian Pătruţoiu.

Suntem căutaţi de turişti care au undeva la 35-40 de ani, cei mai mulţi vin cu familia, chiar şi cu copii mici”, spune Adrian Pătruţoiu.

Cei care sunt găzduiţi aici au acces la o terasă construită tot eco-friendly, un parc de joacă pentru micuţi, un loc pentru făcut grătare, unul pentru ceaun, o bucătărie utilată unde îşi pot găti: „Le pot arăta copiilor cum se face un grătar, o frigăruie, cum se prăjesc ciupercile. Au confort, dar văd şi cum se trăieşte aproape de natură. E linişte la noi, singurele plângeri pe care le-am avut au fost de la nişte clienţi cărora nu le-au plăcut zgomotele animalelor care se auzeau în pădure, mai ales dimineaţa. Suntem totuşi în natură aici”, spune proprietarul care este şi inginer silvic.

Recepţia are şi un „bar în tihnă” unde, pe lângă băuturi, cafea şi ceaiuri, îţi poţi cumpăra produse autohtone. Sunt diverse sortimente de miere care sunt căutate, dar şi ouă de prepeliţă murate. Locul oferă condiţii excelente, dar are şi cerinţe de la vizitatori care sunt rugaţi să se poarte civilizat, să nu supere natura, vecinii, căţeluşii şi chiar să … nu mănânce seminţe pe terasă! E uşor de bănuit de ce şi efectul se vede – nu e nimic deranjant aruncat în această poiană.

Turiştii care poposesc la Valea Iarului chiar asta îşi doresc – un loc în care să faci parte din povestea muntelui: „E un adevărat camping de lux, cu peisaj luxuriant. Aici dormi într-un loc de basm. E locul perfect unde vrei să te trezeşti dimineaţa. Vă închipuiţi doar cum e să îţi bei cafeaua într-un astfel de cadru? Să savurezi priveliştea?! E cu siguranţă unic la noi în judeţ şi trăieşti aici o experienţă de neuitat”, spune Liana. Tânăra a ajuns aici cu câţiva colegi şi toţi sunt impresionaţi de acest concept de turism: „Am aflat de acest loc de pe internet şi, când am venit, am găsit aici o locaţie unică, cu un concept atipic. Puteţi găsi relaxare, linişte şi recomand tuturor campingul, mai ales celor care locuiesc în mediul urban şi vor să scape de rutina zilnică şi de gălăgia clacsoanelor.”

Curentul electric este produs de câteva panouri fotovoltaice aşezate lângă cabana care găzduieşte recepţia. Alături sunt toaletele şi duşurile. Iubitorii cărţilor nu sunt dezamăgiţi cu atât mai mult cu cât, în cort, pe timp de noapte, îţi poţi alege intensitatea luminii pentru că sistemul este astfel conceput pentru ca totul să fie reglabil după gustul şi necesitatea oaspeţilor.

Cei care ajung de pe DN 66A, pe Valea Iarului, au o mulţime de trasee pe care le pot alege pentru a ajunge la minunăţiile din Masivul Retezat. „Avem foarte multe oportunităţi, sunt multe trasee turistice care se pot face de aici. Două dintre ele sunt proaspăt marcate – este vorba chiar de Valea Iarului, unde traseul se poate face în şase-şapte ore.

Mai cunoscute sunt cele către Oslea, Piatra Iorgovanului, Scorota, Vârful Piule. Sunt şi multe peşteri în zonă care se pot vizita”, povesteşte Arnold Knebel. Traseul, care pleacă practic din poaiană, se numeşte „Paradisul verde din Cheile Iarului”, un circuit turistic tematic, cu un grad de dificultate medie şi o lungime de şapte kilometri.

Practic este o potecă pe care turiştii întâlnesc şi patru săritori amenajate cu scări de lemn sau scară din cablu, care duc către „Tăul fără fund”, singurul lac permanent din Retezatul calcaros. Turiştii sunt avertizaţi că nu există surse de apă şi, pe drum, pot întâlni şerpi şi urşi.

Poţi alege să faci trasee, ori poţi pur şi simplu să te bucuri de frumuseţea locului. Rareori în natură liniştea are un grad sporit de confort. Nici frigul, nici ploaia nu deranjează, ci adaugă farmec locului. Simfonia picăturilor care bat încetişor în pânza cortului, vuietul măreţ al pădurii, valurile de ceaţă care se ridică peste coamele arcuite te pot face să stai ore în şir doar să admiri peisajul. După ploaie, boabele umede umplu poiana: fiecare frunză ţine în palmă câte o minge argintie care prinde lumina şi o răsfrânge în curcubee micuţe ţesute prin iarbă. Fiecare ac de cetină e plecat sub greutate picăturilor strânse de brazi. Panseluţe sălbatice violet, flori galbene de piciorul cocoşului sau păpădii aurii adaugă culoare verdelui.

Dar, oricât ar fi de frumos locul în timpul zilei, imaginea corturilor luminate în noapte, îţi taie răsuflarea: licurici uriaşi par să se odihnească pe iarba poienii şi creează o adevărată feerie caldă în întunericul nopţii.

Campingul Valea Iarului nu este disponibil pe timpul iernii, aşa că proprietarii se pregătesc să închidă locul după ce toamna se aspreşte. Dacă aici, sezonul e aproape gata, în pensiunile din staţiunile montane din Valea Jiului se fac pregătiri intense pentru sezonul rece.

Se lucrează la construcţii, la finisaje, se taie lemnele de foc pentru centrale şi se umblu cămările: „Acum facem zacursca de hribi, tocmai am terminat-o pe cea de fasole.

Când terminăm cu asta, ne apucăm de dulceaţa de merişoare.

Prefer să am produse făcute în casă pe care să le ofer turişilor pentru că cea ce faci din produse naturale este la kilometri distanţă de gustul preparatelor din magazin”, spune Sanda Moroşan de la Pensiunea Edelweiss din Straja.

Şi aici, muntele îşi îmbracă straiul spectaculos de iarnă, iar turiştii care vin către staţiune pot opri să savureze bobiţele merişoarelor care înflăcărează marginea drumului.

 

Laura OANA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.