O fosilă de dinozaur descoperită în Țara Hațegului poate revoluționa lupta împotriva cancerului
Revista Biology a publicat recent un studiu realizat de cercetători de la Anglia Ruskin University (ARU) și Imperial College London. Cercetarea s-a desfășurat pe o perioadă de aproape un deceniu, iar, în urma acesteia, specialiștii din Regatul Unit cred că o fosilă de dinozaur ar putea aduce o nouă abordare a cancerului și ar putea influența dezvoltarea în viitor a tratamentelor la oameni.
Studiul are la bază o fosilă a unui Telmatosaurus transsylvanicus, un dinozaur pitic cu cioc de rață, care a trăit în urmă cu 66-70 de milioane de ani în Bazinul Hațegului din România, în perioada târzie a Cretacicului. Bucata de os ar conține prima tumoră facială fosilizată.
În osul fosilizat s-au găsit structuri asemănătoare celulelor roșii din sânge. Cercetătorii au ajuns la concluzia că pot folosi relicva din preistorie pentru a analiza tumorile din acea vreme. Studiul va putea elucida aspecte moleculare ale cancerului și va putea influența pozitiv viitoarele terapii umane. „Tot ce încercăm să înțelegem sunt blocurile moleculare de construcție ale cancerului dintr-o perspectivă foarte, foarte veche. Dacă putem înțelege mai bine cancerul, putem avea tratamente mai bune. Facem multă cercetare în cancer, totul se leagă. Este doar o piesă dintr-un puzzle pe care încercăm să-l reconstruim”, a declarat profesorul Justin Stebbing, oncolog la Anglia Ruskin University, pentru jurnaliștii publicației The Independent.
Scopul declarat al cercetării este de a dezvolta o înțelegere mai bună a cancerului, care ar aduce tratamente mai eficiente. Descoperirea este considerată „crucială” în dezvoltarea științei oncologice.
Totul a început în 2016, când, pe site-ul nature.com apărea studiul „A dinosaurian facial deformity and the first occurrence of ameloblastoma in the fossil record” în revista Scientific Reports. Studiul este semnat de mai mulți oameni de ştiinţă de la Universitatea din Southampton și de la Universitatea din Bucureşti: Mihai Dumbravă, Bruce Rothschild, David Weishampel, Zoltan Csiki-Sava, Răzvan Andrei, Katharine Acheson și Vlad Codrea.
Cercetătorii anunțau descoperirea la tematozaur transsylvanicus a primei tumori faciale fosilizate identificată vreodată: „În pofida documentării diferitelor tipuri de patologii neoplazice întâlnite în evidența fosilelor de vertebrate, nu au fost recunoscute tumori ameloblastice până în prezent. Ameloblastomul este o tumoră neoplazică benignă cu o preponderență puternică pentru mandibulă. Aici, raportăm pentru prima dată prezența unui neoplasm ameloblastom în specimenul de dinozaur non-hadrosauid derivat din dinozaur inferior referit la tematozaur transsylvanicus din Cretacicul superior al Bazinului Hațegului din România”, se notează în studiu.
“Era evident că fosilele erau deformate, fapt care s-a aflat în urmă cu peste zece ani, dar ceea ce a cauzat excrescenţele a rămas neclar până la descoperirea din prezent”, a declarant dr Zoltán Csiki-Sava de la Universitatea din Bucureşti, conducătorul echipei de cercetare, citat de Mediafax, într-un articol din 2016.
Cercetarea a atras imediat atenția specialiștilor oncologi din Regatul Unit. Experții au sesizat că dinozaurul suferea de un ameloblastom, o tumoare benignă de la nivelul maxilarului pe care oamenii o au și acum: „Justin (Stebbing n. red) a spus: Băieți, vreau să obținem această tumoare și să vedem ce putem scoate din ea”, a relatat dr. Biancastella Cereser, specialist în cancer la Imperial College London, citată de The Independent.
Specia Telmatosaurus transsylvanicus a fost descrisă la începutul secolul pe baza fosilelor descoperite în 1895 în formațiunea geologică Sânpetru, parte din Bazinul Hațegului, supranumită „Valea Dinozaurilor” din Geoparcul Dinozaurilor UNESCO „Țara Hațegului”. Fosilele analizate în studiul din 2016 erau două fragmente de mandibulă descoperite în apropierea râului Sibișel din partea centrală a Bazinului Hațegului. Specialiștii spun că Telmatosaurus transsylvanicus era un dinozaur erbivor de talie mică, care putea ajunge, la maturitate, până la o lungime de 4 metri și cântărea circa 500 kg. În Cretacicului târziu, Bazinul Hațegului era parte a unei insule din Oceanul Tethys.
Laura OANA
