Orașul Uricani va fi atestat ca stațiune turistică de interes local

Orașul Uricani va fi atestat ca stațiune turistică de interes local. Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat pe site-ul instituțional, la secțiunea Transparență Decizională, proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea atestării unor localități ca staţiuni turistice de interes național, respectiv local, și pentru modificarea anexei nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice.

”Menționăm că propunerile au fost validate ca urmare a unor vizite în teren, efectuate de specialiștii din cadrul MEAT, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, fiind îndeplinite criteriile minime obligatorii pentru atestarea celor trei orașe ca stațiuni turistice, după caz, de interes național și interes local”, arată ministerul de resort.

În acest moment, România are 52 de stațiuni turistice de interes național și alte 95 de interes local.

Oraşul, situat în județul Hunedoara, ocupă un loc important în peisajul Văii Jiului, este considerat cel mai lung oraș din România, cu o suprafață de 25.141 ha, format din localitățile componente Câmpu lui Neag, Uricani (reședința) și Valea de Brazi.

Aflându-se la 29 km de Petroşani şi 125 km de Deva, accesul se face prin intermediul drumului național 66A (la care se lucrează în vederea conectării cu staţiunea Herculane). Totodată pe raza localităţii există un drum judeţean, DJ 672 C având o lungime de 15 km. Cea mai apropiată stație de călători CFR se află în orașul Petroșani, la distanța de 27 km, iar cele mai apropiate aeroporturi de orașul Uricani sunt:  aeroportul din Sibiu, aflat la 207 km; aeroportul din Craiova, aflat la 184 km; aeroportul din Timișoara, aflat la 259 km.

Oraşul Uricani este dominat de culmile muntoase Retezat şi Vâlcan și se situează în partea de sud-vest a Depresiunii Petroşani – pe Jiul de Vest, la o altitudine de 650–725 metri, în judeţul Hunedoara. Este străbătut de la Vest spre Est de Jiul de Vest, râu ce în trecut purta numele de Jiul Românesc.

Datorită poziţionării în cadrul Carpaţilor Meridionali, orașul Uricani este considerat poarta de intrare în Parcul Național Retezat. Cadrul natural, de un pitoresc aparte, facilitează turiştilor posibilităţi de odihnă și sport, atât vara cât și iarna.

”Prima atestare oficială a oraşului, sub denumirea de Hobiceni – Uricani, este menţionată într-un document din 1818. Această denumire dublă va fi purtată timp de un secol, până la Unirea din anul 1918. Numele localităţii Uricani se presupune a se trage de la localităţile Hobiţa și Uric din Haţeg, ca urmare a procesului de roire (colonizare) a locuitorilor din Ţara Haţegului. După anul 1918 se va folosi numai denumirea de Uricani, iar în componenţa acestuia intră şi satele vecine Câmpu lui Neag şi Valea de Brazi. În ceea ce priveşte Câmpu lui Neag, se pare că primii săi locuitori au venit din Oltenia nordică, tradiţia vorbind de un haiduc, Neagu, care, fugind din calea turcilor, la începutul secolului al XVI-lea, s-a aşezat, mai întâi, la locul numit Dosul Pribeagului şi apoi în lunca Jiului. El ar fi marcat vatra viitorului sat, înfigând în pământ o piatră (un monolit) de vreo doi metri înălţime, care avea încrustată în ea două filoane de cuarţ alb, dispuse în formă de cruce. Cert este faptul că, în 1850, preotul din sat, Constantin Stanci, a găsit această piatră căzută pe malul Jiului, a luat-o cu o sanie trasă de boi şi a plasat-o în curtea casei sale, care din 1890 şi până în 1936 a fost şi şcoală sătească. Astăzi, piatra se află la intrarea în satul Câmpu lui Neag. Localitatea a avut identitate proprie până în anul 1965, când a intrat în componenţa oraşului Uricani. În perioada 1984-1987 satul a fost demolat în întregime, locuitorii mutaţi cu forţa în blocurile construite în Uricani, pentru a face loc unei exploatări de suprafaţă a cărbunelui. Epuizându-se rezerva de cărbune, cariera a fost abandonată, iar pe locul acesteia s-a format un lac, care azi serveşte drept loc de agrement pentru populaţia zonei, fiind denumit de cei care-l frecventează drept ,,Marea săracilor”, sau Litoralul Văii Jiului”, arată documentul lansat în dezbatere publică.

Potenţialul turistic al zonei este semnificativ având în vedere multiplele obiective turistice care atrag vizitatori din categorii diverse.

 

 

Monika BACIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.