Patru ani de la incendiul din Colectiv. Ce apel lansează un tată, în numele fiului mort

Eugen Iancu, tatăl tânărului Alexandru Iancu (22 de ani), care a murit în spitalul Sf. Ioan din Capitală la trei săptămâni după incendiul de la clubul Colectiv din 30 octombrie 2015 din cauza infecţiilor nosocomiale, spune într-o declaraţie acordată News.ro că, până când nu vor fi pedepsiţi drastic miniştri, secretari de stat, nu se va schimba nimic. Nu vrea să vadă imaginile ascunse publicate zilele trecute de Libertatea, pentru că a văzut ce s-a întâmplat şi nu îl mai surprinde nepăsarea autorităţilor. În numele fiului mort, Eugen Iancu a lansat un apel pentru a ajuta copii din grădiniţe şi şcoli din Teleorman, Mehedinţi şi Olt, cărora vrea să le dăruiască cărţi, dulciuri şi jucării de Crăciun.

“Colectiv este o piatră grea pentru noi toţi”

“Sunt lucruri pe care le ştiu. Am văzut ce s-a întâmplat acolo la momentul respectiv, în 2015, 2016. Nu vreau să le văd”, a spus el despre cele 20 de minute de înregistrări video despre începutul intervenţiei pompierilor, care au fost ascunse timp de 4 ani.

Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010, care monitorizează anchetele penale în cazul incendiului de la Colectiv şi apără drepturile celor care au avut de suferit, speră ca cei vinovaţi “să fie arătaţi”. “Au apărut o mulţime de cazuri, dar de fiecare dată au găsit tot felul de scuze, tot felul de momente care să-i protejeze”, susţine Iancu.

“Colectiv este o piatră grea pentru noi toţi, pentru că vedem ce reacţii sunt, guvernanţii nu ajung acolo sus de capul lor, ci sunt puşi de noi, iar în momentul în care noi suntem delăsători, uităm, nu ne place să recunoaştem, nu ne place să ne asumăm. Colectiv este o apăsare a noastră, a tuturor. Unii o acceptăm, alţii nu. Din păcate, guvernanţii nu o prea acceptă pentru că le aminteşte zi de zi că nu-şi fac datoria”, a completat Eugen Iancu.

El a evidenţiat lipsa unor măsuri legislative în domeniul sănătăţii cu privire la marii arşi.

“Rolul guvernanţilor este să schimbe legi şi nu cred că sunt prea multe legi schimbate. Avem pe ici pe colo câte un articol pentru care noi, Asociaţia, sau răniţii în parte au încercat pe diferite căi să producă o schimbare. Dar, la 4 ani, când mor 64 de oameni, schimbarea ni se pare infimă. Am dotat două-trei spitale cu nişte aparatură, n-avem un centru de arşi, doar nişte secţii, asta în condiţiile în care aveam bani”, mai spune el pentru News.ro.

Nu lipsa banilor, consideră el, este problema în România, ci modul în care sunt redirecţionaţi.

“Fiecare oraş, fiecare judeţ şi spital acţionează de capul lui. Avem spitale care ţin de consilii judeţene, care ţin de primării, altele de minister, de CFR, de Armată, de RATB…, dar nu există nicio centralizare, nu există un protocol unic la nivel national pentru arşi”, a subliniază el.

Schimbarea trebuie să implice, în opinia sa, şi pedepsirea “drastică” a celor vinovaţi, de la miniştri la secretari de stat, “ierarhic în jos”.

“Ne trebuie exemplele. Oamenii trebuie să înţeleagă că nu sunt secretari de stat pe moşia părinţilor, miniştri sau funcţionari plătiţi de stat. Iar în momentul în care greşesc, trebuie să plătească. Indiferent câte fapte bune au făcut, greşeala se plăteşte. Aşa cum pentru lucrurile bune primeşti bani, premii, recunoaştere, la fel pentru greşeală trebuie să plăteşti. Lipseşte asumarea”, a susţinut Eugen Iancu.

Cere ajutor pentru copii

În această perioadă, când telefonul îi sună neîncetat şi trebuie să răspundă la întrebări legate de speranţe, resemnări, dorinţe, Eugen Iancu ajută şi cere ajutor pentru alţii. A primit 3.000 de cărţi de la editura All, care vor fi cadou de Crăciun pentru 1.000 de copii din grădiniţe şi şcoli din Teleorman, Mehedinţi şi Olt. Dar mai are nevoie şi de jucării şi dulciuri.

“Dacă ne puteţi ajuta să găsim dulciuri şi jucării pentru 1.000 de pachete, ne-ar ajuta mult”, a spus el.

“România, 4 ani mai târziu: o şansă la schimbare ratată”

“30 octombrie nu a fost doar o noapte, ci a continuat şi după, pe asfaltul din faţa clubului, unde s-a călcat peste mâini întinse după ajutor, în spitale, unde minciunile au permis mizeriei să se ascundă în carnea noastră, ucigând, în sala de judecată, unde adevărului i se pune palma peste gură, în tot ceea ce este acum România, 4 ani mai târziu: o şansă la schimbare, ratată. 4 ani de la Colectiv, dar noi – noi toţi – continuăm să ardem”, a scris pe Facebook Alexandra Furnea, supravieţuitoare a incendiului din Colectiv.

“Pentru că nu aveţi dreptul să uitaţi!”

Oana Matei, jurnalistă, soţia lui Matei Cristian, rănit la Colectiv, a scris pe Facebook că nu avem dreptul să uităm.
“La 3 luni şi jumătate după #Colectiv, Matei reuşea să scrie primele cuvinte cu mâna arsă. Ştiţi ce a scris? “Eu sunt jurnalist”. Azi, la 4 ani de la Colectiv scrie din nou. Declaraţia în faţa instanţei. #Colectiv. Pentru că nu aveţi dreptul să uitaţi!”.

Parchetul Militar a dispus începerea urmăririi penale in rem după imaginile ascunse cu intervenţia autorităţilor la Colectiv

Marţi, Parchetul Militar Bucureşti a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru mai multe infracţiuni, după filmul intervenţiei la ”Colectiv”. Se fac cercetări pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu. În plus, se fac cercetări pentru sustragerea de probe, având în vedere că filmarea a fost ascunsă patru ani, dar şi pentru profanarea de cadavre sau morminte, având în vedere că un ofiţer ISU este auzit înjurând victimele.

Marş din Piaţa Unirii spre Piaţa Bucur

În memoria victimelor de la Colectiv, Asociaţia GTG 3010 organizează miercuri un marş „pentru că, în România, responsabilitatea personală nu a fost o piedică în calea corupţiei”. Marşul va începe la ora 19.30.

În seara de 30 octombrie 2015, câteva sute de tineri se aflau în clubul Colectiv din fosta fabrică Pionierul din Bucureşti, unde asistau la concertul trupei rock Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul “Mantras of War”. La ora 22.32, în timpul concertului izbucneşte un incendiu din cauza unor artificii de pe scenă, iar focul se extinde rapid în câteva secunde.

În acea noapte, 27 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 162 au fost răniţi şi transportaţi la unsprezece spitale din Bucureşti. În săptămânile care au urmat, 37 dintre supravieţuitori au murit în spitale. În vara anului trecut, un alt supravieţuitor din Colectiv, a cărui prietenă şi-a pierdut viaţa în incendiu, a murit. Bilanţul – 65 de morţi. Tânărul, a cărui prietenă a murit în Colectiv, s-ar fi sinucis. “Este vorba de un băiat ale cărui traume au continuat, aşa cum continuă în cazul tuturor victimelor din Colectiv”, spunea atunci Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv.

În 3 noiembrie 2015, mii de oameni au ieşit în stradă şi au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone. A doua zi, Victor Ponta a demisionat. Tot atunci, şi-a anunţat demisia şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

 

news.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *