Peste 80% din locuințele hunedorene sunt expuse în fața dezastrelor naturale
Peisajul siguranței imobiliare din județul Hunedoara la începutul anului 2026 oferă o imagine deopotrivă statistică și socială, în care prudența pare să fie încă o excepție, nu o regulă generală. Conform celor mai recente centralizări oficiale valabile la data de 28 februarie 2026, gradul de cuprindere în asigurarea obligatorie a locuințelor stagnează la un modest 20,78%, ceea ce înseamnă că doar una din cinci case beneficiază de protecție legală în eventualitatea unui cutremur, a unei inundații sau a unei alunecări de teren.
Această reticență în fața asigurării este vizibilă în contrastul dintre numărul total de locuințe inventariate, care depășește pragul de 203.000 de unități, și numărul polițelor PAD aflate în vigoare, care se oprește la cifra de 42.229. Totuși, utilitatea acestui mecanism de protecție este confirmată de realitatea financiară, sumele plătite drept despăgubiri de la apariția obligativității asigurării și până în prezent ridicându-se la aproape 3 milioane de lei. Această cifră subliniază faptul că riscurile nu sunt simple proiecții teoretice, ci evenimente concrete care au generat daune reale pentru proprietarii asigurați.
Analiza geografică a județului scoate la iveală discrepanțe majore între centrele urbane și comunitățile rurale, reflectând niveluri diferite de informare și responsabilitate. În timp ce municipiul Deva conduce topul județean cu o rată de cuprindere de peste 33%, în localități precum Blăjeni, Balsa sau Vorta, interesul pentru asigurare este aproape inexistent, cifrele prăbușindu-se sub pragul de 9%. Chiar și în orașe cu o densitate mare a populației, precum Vulcan sau Petrila, nivelul de acoperire rămâne îngrijorător de scăzut, situându-se în jurul valorii de 13%.
O situație aparte se regăsește în gestionarea fondului locativ public, unde în anumite localități, precum municipiul Hunedoara, statisticile oficiale indică un grad de cuprindere ce depășește teoretic pragul de 100%. Această anomalie este însă explicată prin decalajul dintre evidențele Institutului Național de Statistică și ritmul actualizării bazei de date a locuințelor aflate în proprietate publică. În ansamblu, cifrele lunii februarie 2026 rămân un semnal de alarmă, amintind hunedorenilor că, în absența unei polițe de asigurare, reconstrucția unei vieți după un dezastru natural rămâne o sarcină aproape imposibilă pentru majoritatea familiilor.
Monika BACIU
