Primari lăsați să-și spargă, singuri, capul…        

Începând cu data de 1 iulie 2017, au intrat în vigoare prevederile „Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”. Legea a prevăzut un calendar de implementare a majorărilor salariale, astfel încât primele salarii care au înregistrat modificări semnificative au fost cele din administraţia publică locală. Trecând peste situaţiile profund discriminatorii, în care s-a procedat la stabilirea salariului/încadrarea funcţionarilor din administraţia publică locală, ceea ce ar trebui să preocupe Guvernul, în mod real,  este capacitatea bugetelor locale de a susţine, în anul 2017, dar şi în anii următori, cheltuielile de personal suplimentare.

Mai mult decât atât, informaţiile care vin dispre autorităţile administraţiei publice locale converg în sensul în care, în stabilirea noilor salarii, nu s-a ţinut în mod strict cont de resursele bugetare proprii, considerându-se că, atâta vreme cât Guvernul a deschis acest drum către majorări salariale, acelaşi Guvern le va susţine şi financiar, prin cote suplimentare din impozite, prin transferuri suplimentare de la centru către local. Așa ar fi normal într-o politică guvernamentală onestă. De ce-ar fi obligat un edil să amputeze, după model guvernamental, investițiile nesesare dezvoltării întregii comunității, pentru a-și plăti funcționarii la nivelul pretins de Guvern?! În loc de onestitate, toată dificultatea pare că-i aruncată, ca de obicei, în spatele primarilor.

Urmărind parametrii principali ai rectificării bugetare, aprobate în data de 13 septembrie 2017, se constată că Guvernul a prevăzut sume suplimentare care nu pot acoperi, însă, nici pe departe, majorările salariale semnificative care s-au operat în această vară.

Așadar, se conturează tot mai mult riscul intrării în incapacitate de plată a sute de administraţii publice locale, ca urmare a majorărilor salariale. În aceste condiții, ministrul de finanțe trebuie să răspundă urgent, în fața opiniei publice, și mai ales în fața primarilor, la următoarele întrebări:

  • Care este soluţia pe care o preconizează, la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, pentru finalul anului 2017, în vederea preîntâmpinării intrării a sute de administraţii locale în incapacitate de plată?
  • Se va face o a doua rectificare bugetară care să regleze deficitele administraţiilor locale, prin transferuri suplimentare de la bugetul de stat sau prin majorarea cotelor defalcate?
  • Se vor regla, prin Hotărâre de Guvern, situaţiile administraţiilor locale cu probleme bugetare, așa cum PSD a mai făcut, în trecut ? Dacă da, care vor fi criteriile în baza cărora se vor aloca sume pentru echilibrarea bugetelor locale?
  • În condiţiile în care, în scurt timp, trebuie aprobat în Guvern proiectul de buget pentru anul 2018, ar trebui să știm din timp care va fi plafonul de cheltuieli de personal (procent din PIB şi sumă absolută) pe care se va elabora proiecţia bugetară.

Nu de alta, dar ceea ce poate împărți  Guvernul, în viitor, arată ca o brânză șvaițer… știți, brânza aceea cu găuri. Iar multor  români le vor fi, inevitabil, repartizate găurile.

Eleonora-Carmen HĂRĂU

Un comentariu la „Primari lăsați să-și spargă, singuri, capul…        

  • 16 septembrie 2017 la 13:30
    Permalink

    Nevoia de dictatura 🙂 : Primarii isi fac bugetul dar salariile sa le asigure „tatucul ” ! 🙂

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.