Raport UE: Speranţa de viaţă în România a scăzut semnificativ din cauza COVID-19

Speranţa de viaţă în România a scăzut semnificativ, în contextul pandemiei de COVID-19, şi rămâne cu mult sub media înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Astfel, conform unui raport al Comisiei Europene privind situaţia sănătăţii în România, speranţa de viaţă în România este cu aproape şase ani mai scăzută decât în Uniunea Europeană.

Speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia de COVID-19 a dus la încetinirea şi chiar pierderea unor progrese înregistrate în ultimii 20 de ani.

 

„Speranţa de viaţă la naştere în România a crescut cu mai mult de patru ani între anii 2000 şi 2019 (de la 71,2 la 75,6 ani), dar rămâne printre cele mai scăzute în Uniunea Europeană, cu aproape şase ani sub media Uniunii Europene. Pandemia de COVID-19 a dus la o scădere temporară, dar substanţială a speranţei de viaţă în multe ţări, inclusiv România, unde speranţa de viaţă a scăzut cu 1,4 ani, la 74,2 ani. Prin comparaţie, media cu care speranţa de viaţă s-a redus în Uniunea Europeană în anul 2020 este de 0,7 ani”, se arată în Profilul de ţară din 2020 în ceea ce priveşte sănătatea în România, document realizat şi publicat de Comisia Europeană.

Conform aceluiaşi document, în medie, femeile trăiesc cu aproape opt ani mai mult decât bărbaţii – speranţa de viaţă este de 78,4 ani la femei, faţă de 70,5 ani în rândul bărbaţilor – aceasta fiind una dintre cele mai mari diferenţe la nivelul UE.
Potrivit documentului, aproape jumătate dintre decesele înregistrate în România sunt asociate unor factori de risc. România raportează rate mai mari de consum al alcoolului şi diete mai nesănătoase comparativ cu media înregistrată la nivelul Uniunii Europene.
În schimb, obezitatea în rândul adulţilor este printre cele mai scăzute la nivelul UE.
De asemenea, numărul de fumători adulţi este uşor mai scăzut decât media europeană. Aceşti factori de risc sunt mai prezenţi în rândul bărbaţilor decât al femeilor.  În schimb, în rândul adolescenţilor se înregistrează rate ridicate în ceea ce priveşte supraponderabilitatea, obezitatea şi fumatul, iar aceste rate au crescut în ultimele două decenii.
Conform sursei citate, pandemia scoate în evidenţă importanţa asistenţei medicale primare, dar şi a prevenţiei în ceea ce priveşte sănătatea publică.

 

 

news.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *