REPERE ALE UMANITĂȚII: 222 de ani de la nașterea lui Honoré de Balzac
Astăzi se împlinesc 222 de ani de la nașterea (20 mai 1799) lui Honoré de Balzac, unul dintre cei mai mari scriitori francezi, reper universal în creație, cronicar subtil al complexității existenței omenești dar și canon literar pentru multe generații de scriitori.
În onoarea celebrului autor al Comediei Umane, vom prelua aici citatul aniversar oferit astăzi de ziarul francez Le Figaro, un citat simbolic care demonstrează că uriașul scriitor francez a lăsat bijuterii literare chiar și în cărțile lui de mai puțină strălucire, cum este romanul Eugénie Grandet.
<< Dans la pure et monotone vie des jeunes filles, il vient une heure délicieuse où le soleil leur épanche ses rayons dans l’âme, où la fleur leur exprime des pensées, où les palpitations du cœur communiquent au cerveau leur chaude fécondance, et fondent les idées en un vague désir ; jour d’innocente mélancolie et de suaves joyeusetés ! Quand les enfants commencent à voir, ils sourient ; quand une fille entrevoit le sentiment dans la nature, elle sourit comme elle souriait enfant. Si la lumière est le premier amour de la vie, l’amour n’est-il pas la lumière du cœur ? Le moment de voir clair aux choses d’ici-bas était arrivé pour Eugénie. >> (Honoré de Balzac, Eugénie Grandet)
„În existența pură și monotonă a tinerelor fete, vine momentul delicios în care soarele își revarsă razele în sufletele lor, când floarea le redă gânduri, când tresăririle inimii duc către creier calda lor fecunditate și topesc ideile în tainică dorință; ziua melancoliei inocente și a suavelor plăceri! Când copiii încep să vadă, surâd; când o fată întrevede sentimentul în firea lucrurilor, surâde așa cum făcea când era copil. Dacă lumina este prima iubire a vieții, dragostea nu este ea lumina inimii? Acel moment al deslușirii acestor lucruri sosise pentru Eugénie.” (traducerea noastră)
