RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 27 IANUARIE 2025
DECIZIE-ȘOC ÎN INSTANȚĂ! EȘTI IERTAT DACĂ, DROGAT FIIND, CONDUCI BINE
Probele biologice care atestă prezenta drogurilor în organism nu mai sunt suficiente pentru o condamnare în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Anchetatorii vor trebui să de demonstreze și dacă a fost afectată capacitatea de a conduce. ÎCCJ a decis că ”în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”. O decizie care pică destul de prost pentru polițiștii de la circulație. Să presupunem că polițistul descoperă în trafic un șofer drogat. Cum determină că drogul nu îi afectează șoferului capacitatea de a conduce? Îl duce să conducă în poligon? Se suie în dreapta și cu orice risc îi spune să conducă 10 kilometri sub observație? Dar dacă mașina are toate locurile ocupate deja? Numai polițist la rutieră să nu fii!
MARȚI, 28 IANUARIE 2025
ROMÂN BOGAT, ROMÂN SĂRAC. DE CE CREȘTE EXTREMISMUL?
România este țara europeană cu cele mai mari discrepanțe în distribuirea bogăției. O analiză bazată pe datele Băncii Naționale a României arată că țara noastră este una dintre cele mai inegale țări din Uniunea Europeană. Datele BNR arată că avuția netă a populației a ajuns anul trecut la 1656 de miliarde de lei. Adică, făcând împărțirea, fiecărui român i-ar reveni teoretic o avere de cca. 88.000 de lei. În realitate, lucrurile nu stau deloc așa. Nu toată lumea trăiește la fel, iar în România diferența dintre cei bogați și cei săraci este uluitoare. Potrivit analizei băncii elvețiene UBS, cei mai bogați 10% dintre români dețin mai mult de jumătate din averea din țară. Vârful de 1% are în buzunar peste 23% din avuție. Aceste calcule sunt făcute pe baza activelor financiare – de la depozite în bancă la investiții – și a celor nefinanciare, unde se remarcă mai ales proprietățile imobiliare, din care se scad datoriile. Potrivit datelor de la Baza Globală de date privind Inegalitatea pentru anul 2022, dacă populația României ar fi 100 de persoane, iar averea națională ar fi 1.000 de lei, cifrele ar arăta așa: 50 de persoane, cei mai săraci din societate, ar deține împreună 49 de lei, în timp ce o singură persoană, cel mai bogat român, ar avea în cont 241 de lei. În total, primii 10 cei mai bogați români ar avea 577 de lei. Spus altfel, cei mai bogați 1% dintre români au o avere de peste 5 ori mai mare decât jumătate din populația țării luată ca întreg. Cu alte cuvinte, România are astăzi o distribuție a avuției de tip sud-american în care o mână de români dețin mai mult decât jumătate din populația cea mai săracă a țării. Aceasta din urmă, care trăiește la limita sărăciei și tot mai mulți dincolo de ea, sunt masa de manevră cea mai fidelă pe care își construiesc susținerea partidele extremiste din România. Și nu trebuie să mire pe nimeni creșterea lor în popularitate. Ea este proporțională cu avansul sărăciei în rândul populației României și a discrepanței de-a dreptul șocante dintre cei mai bogați și cei mai săraci români.
MIERCURI, 29 IANUARIE 2025
ENGLEZII S-AU RĂZGÂNDIT. ERA MAI BINE ÎN UE
Mai puțin de trei din zece britanici consideră că Brexitul a fost pozitiv, potrivit unui sondaj al institutului YouGov publicat miercuri, la cinci ani de la ieșirea oficială a Regatului Unit din UE, iar majoritatea doresc ca țara lor să revină în Uniune. La 31 ianuarie 2020, Regatul Unit a devenit prima țară care a părăsit Uniunea Europeană. După cinci ani, doar 30% dintre britanici cred că țara a făcut ceea ce trebuia votând în favoarea Brexitului. Dintre britanicii care au votat în favoarea Brexitului, unul din șase (18%) consideră că ieșirea din UE a fost o greșeală. Dar acest procent crește la 55% din totalul respondenților. Doar 11% dintre cei intervievați consideră că Brexitul a fost un succes. Majoritatea britanicilor (55%) sunt în favoarea unei reveniri la UE, inclusiv 20% dintre cei care au votat pentru Brexit. Dintre aceștia, 39% s-au declarat ‘puternic’ în favoarea unei reveniri în UE. Premierul britanic Keir Starmer a promis să repună pe roate relațiile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, în sensul renunțării la anumite restricții care acum împiedică comerțul dintre cele două entități. Cu toate acestea, condițiile ”electorale” nu sunt încă împlinite pentru ca premierul UK să-și facă o linie de propagandă din revenirea Regatului Unit în cadrul UE, el respingând o revenire la Uniune. Mai e puțin de așteptat până la mintea englezului de pe urmă.
JOI, 30 IANUARIE 2025
RELIGIA, ZONA GEOGRAFICĂ ȘI TENDINȚELE GLOBALE DAU PRENUMELE ROMÂNILOR
O analiză interesantă a platformei Clubulcopiilor.ro are ca temă evoluția preferințelor părinților români în ultimele două decenii pentru numele cu care și-au botezat copiii. Rezultatele arată că, în timp ce unele prenume tradiționale rămân populare, altele au suferit schimbări semnificative, reflectând influențele culturale, impactul mediului digital și tendințele internaționale. S-a constatat că Andrei a fost cel mai popular prenume masculin în ultimii 20 de ani, depășindu-l pe Alexandru în octombrie 2004, în timp ce Maria a dominat clasamentele prenumelor feminine, cu excepția lunilor mai și noiembrie 2004, când Elena și Andreea au ocupat prima poziție. Totuși, în ultimii ani, Sofia și Ilinca au devenit din ce în ce mai populare, concurând cu Maria pentru primul loc. Un factor semnificativ care influențează aceste alegeri este impactul sărbătorilor religioase. De exemplu, Ștefan este mai des ales în decembrie datorită sărbătorii Sf. Ștefan, iar Ioan și Ionuț sunt preferate în ianuarie, odată cu celebrarea Sf. Ioan. La fete, prenume precum Elena și Andreea sunt influențate de zilele onomastice corespunzătoare. Există însă o creștere a tendințelor cosmopolite atunci când e vorba de numele românilor. Unele prenume au cunoscut ascensiuni spectaculoase. Nicolas, Eric, Luca, Matei și Tudor au fost printre cele mai în vogă nume masculine, urcând zeci de poziții în clasament. La fete, Ilinca, Sofia, Natalia, Anastasia și Sara au înregistrat creșteri notabile. În schimb, prenume ”clasice” precum Marius, Florin și Marian au scăzut în popularitate la băieți, în timp ce Mihaela, Nicoleta și Cristina au fost tot mai rar alese pentru fete. Funcție de regiunea istorică în care se află, există preferințe specifice. În Transilvania, Banat și Maramureș, Nicolas, Matei și Eric sunt la modă, în timp ce Anastasia, Sofia și Maia sunt alegerile favorite pentru fete. În comunitățile maghiare, Dávid, Tamás și Bence sunt printre cele mai populare nume masculine, iar Hanna, Nóra și Eszter se regăsesc frecvent printre prenumele fetelor. Analiză relevă și că mediul digital și rețelele sociale joacă, de asemenea, un rol esențial, personaje din filme, seriale sau influenceri cunoscuți contribuind la popularitatea anumitor prenume. În ultimii ani, în certificatele de naștere ale copiilor au apărut, tot de mai des, prenume ca Charlotte, Josephine, Leo, Rihanna sau Liam.
VINERI, 31 IANUARIE 2025
ANTIMODELE DE CREDINȚĂ LA EPISCOPIA SĂLAJULUI
E un fapt recunoscut și acceptat de toată lumea că un credincios adevărat nu fură. Furtul e un păcat, cu atât mai mare cu cât este înfăptuit de un reprezentant al lui Dumnezeu pe Pământ. De aceea știrea dată publicității vineri a lăsat un gust amar celor care, de obicei, văd în tagma bisericească un model de pioșenie, credință și cinste. Mass-media centrală a informat că Preasfinţitul Părinte Petroniu, episcopul Sălajului, a fost audiat vineri, la Parchetul Curții de Apel Cluj. Ierarhul este suspendat din funcție de BOR, după ce la episcopia pe care o conducea s-a delapidat o sumă de aproximativ 3 milioane de lei în 2024, adică peste 600 de mii de euro. Ce a făcut înalta față bisericească cu atâția bani? Potrivit Monitorul de Sălaj, părintele ar fi achiziționat în perioada 2017-2019 cinci apartamente în Cluj Napoca. Mai mult, acesta ar fi mers în mai multe vacanțe de lux, s-ar fi plimbat cu elicopterul și ar fi consumat mâncăruri extravagante. Episcopul nu și-a putut justifica averea. Suspendarea vine după ce pe numele vicarului Episcopiei Sălajului a fost deschis un dosar penal, în luna octombrie, acesta fiind acuzat de săvârşirea infracţiunilor de delapidare cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Acum însă acuzațiile au ajuns la vârful ierarhiei episcopiei. „Dosarul îl vizează pe domnul Florea Petru, care are calitatea de episcop al Sălajului. Dânsul are calitatea de suspect şi este cercetat sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracțiunea de delapidare în formă agravată şi continuată, respectiv complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată”, a declarat purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, procurorul Theodor Pavelescu, citat de mass-media centrală. Sinodul BOR ar putea decide săptămâna viitoare soarta episcopului după ce acesta devine oficial suspect în dosarul penal.
SÂMBĂTĂ, 1 FEBRUARIE 2025
BUGET 2025. E SUFICIENT DE ”PRUDENT”?
E o ironie a sorții că cel care trebuie să scoată România din agonia bugetară în care a băgat-o Guvernul Ciolacu, este chiar Guvernul Ciolacu. Dintr-un anumit punct de vedere ”pedeapsa” e îndreptățită și măcar românii vor fi scutiți să asculte scuza aceea tâmpă cu ”moștenirea grea”. Și chiar e grea de data asta! România este din punct de vedere bugetar falimentară. Poate funcționa ca stat doar dacă se scufundă în datorii. Evitarea implementării reformelor PNRR îi amputează accesul la jumătate din miliardele de euro la care ar avea dreptul prin program. În plus, din cauza trendurilor economice negative, agențiile de rating declasează România, costul împrumuturilor vitale cresc foarte mult și dacă Guvernul Ciolacu nu ia măsurile necesare în doze suficiente, România se va năpusti cu viteză spre zidul incapacității de plată. Ce măsuri? E regula de aur a contabilității: dacă ești pe minus, ori mărești veniturile, ori scazi cheltuielile, ori amândouă în tandem. În acest context economic critic, guvernul a publicat proiectul de buget pentru anul 2025, bazat pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7,04% din Produsul Intern Brut (PIB). Guvernanții au etichetat noul buget la clasa ”prudent”. În opinia multora, date fiind precedentele, acest lucru înseamnă probabil că nu mai e la fel de nerealizabil ca în anii trecuți. Deși deficitul se reduce față de 2024, cheltuielile statului continuă să crească. Bugetul prevede cheltuieli de 802,2 miliarde lei, cu 75 miliarde lei mai mult față de anul trecut. Principalele linii de alocare sunt salariile bugetarilor (169,5 miliarde lei – 9,4% din PIB – cu o ușoară scădere ca pondere în PIB față de anul trecut), pensiile: 182 miliarde lei (9,6% din PIB), Apărare: 2,23% din PIB (în creștere ușoară față de execuția de 2,18% din 2024), investiții publice: 150 miliarde lei (reprezentând 7,9% din PIB față de 6,7% în 2024). Pârghia prin care Guvernul Ciolacu speră să reducă deficitul este o creștere a veniturilor cu circa 50 de miliarde de lei. E realist? De unde vor veni banii? Conform proiectului de buget din creșterea economică de 2,5%, eliminarea facilităților fiscale pentru salariile din agricultură, construcții și IT, reducerea plafonului pentru microîntreprinderi, creșterea taxelor pe construcții speciale („taxa pe stâlp”) (estimată la 1,7 miliarde lei), creșterea eficienței ANAF prin implementarea sistemelor e-TVA, e-Factură și digitalizarea Vămii (între 2 și 3 miliarde lei). Când au gândit bugetul pe 2025, guvernanții au dorit să evite măsuri radicale care să readucă brusc la linia de plutire finanțele țării. În principal, este vorba de măsura reducerii drastice a cheltuielilor cu salariile bugetarilor, care ar fi generat disponibilizări în masă și tensiuni sociale. Guvernul mizează că va scădea deficitul bugetar la 7 la sută (față de 8,65 anul trecut), ca un raport ușor mai bun față de anul trecut între venituri și cheltuieli. Paradoxal, limitarea creșterii cheltuielilor la ”doar” 75 de miliarde de lei, a fost posibilă prin plafonarea lor prin înghețarea salariilor bugetare la începutul anului (9 miliarde lei economie) și înghețarea pensiilor temporar (19 miliarde lei economie). Guvernul comunică că în acest an vom avea venituri bugetare de 667,5 miliarde lei (34,9% din PIB, +50 miliarde lei față de 2024) și cheltuieli bugetare: 802,1 miliarde lei (41,9% din PIB, +75 miliarde lei față de 2024). Proiectul de buget urmează să fie dezbătut și aprobat de Parlament în perioada următoare. Realizarea lui depinde de evoluția economiei și de eficiența colectării veniturilor de către ANAF.
DUMINICĂ, 2 FEBRUARIE 2023
Fotografia săptămânii
Un român stabilit în Marea Britanie a câștigat marele premiu la o loterie online. Premiul i-a fost livrat la serviciu, astfel că bărbatul care lucrează în construcții a fost surprins cu o mașină Lamborghini Huracan pe șantierul din Bristol. Cu un bilet care l-a costat mai puțin de 2 lei, a câștigat o mașină cu o valoare de peste 160.000 de lire sterline.
Monica Pană
