RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 26 MAI 2025
Președintele a fost investit. Începe o muncă de coșmar.
Nicușor Dan și-a preluat luni mandatul de președinte al României. Noul președinte este depozitarul unei imense speranțe a românilor pentru stat de drept și democrație. Nicușor Dan preia șefia statului după un deceniu în care în țară a câștigat putere și bogăție o întreagă oligarhie ce a profitat la maxim de slăbiciunea instituțiilor publice și prestația flască a fostului președinte Iohannis. Nici că se putea pentru cineva un moment mai prost ca să preia președinția României cu mandat de a pune ordine și dreptate în hățișul național de șacalisme și interese murdare. Din prima zi de mandat, președintele Dan se confruntă cu probleme economice grave și cu o moștenire de conflicte politice care fac aproape imposibilă joncțiunea partidelor (încă!) nesuveraniste pentru o majoritate solidă în parlament. În plan economic, amenințarea cu retrogradarea ratingului de credit la ”junk” cere măsuri nepopulare urgente de echilibrare a finanțelor României. Dar cum să fii rapid, dacă încă nu ai guvern
în frunte cu un premier reformist susținut în Parlament de o majoritate reformistă. Greu de găsit la pachet așa ceva în România! Președintele Dan a anunțat că intenționează să-l propună pentru funcția de prim-ministru pe Ilie Bolojan, actual președinte interimar și figură respectată în administrația publică. Obiectivul principal: readucerea deficitului bugetar sub pragul de 7,5% din PIB – un efort ambițios, dar greu de atins în lipsa unei coaliții stabile. Social-democrații (PSD), cel mai mare partid din Parlament, nu au exclus posibilitatea de a rămâne în opoziție, ceea ce ar forța o formulă guvernamentală minoritară, lipsită de stabilitate și expusă turbulențelor politice. Că vrea, că nu vrea, președintele Nicușor Dan, nu are de ales: este obligat să-și treacă reformele prin vama PSD. Dar poate cea mai grea provocare a noului mandat este recredibilizarea democrației românești, mai ales după anul electoral 2024, marcat de anularea scandalosă a primului scrutin prezidențial, în urma acuzațiilor de ingerință externă. Pe umerii aparent firavi ai președintelui stă reformarea clasei politice și relansarea încrederii în instituțiile statului. Acest lucru presupune nu doar desemnarea unui corp de magistrați și procurori independenți, ci și ruperea lanțului de dependențe dintre partidele tradiționale și resursele administrative. Adică exact partidele la care Cotroceniul trebuie să apeleze pentru reformă. Singurul aliat pe care poate conta Nicușor Dan astăzi este poporul care l-a votat. Ziua întâi la Cotroceni marchează un început dur: pentru președintele Nicușor Dan începe o muncă de coșmar. Va izbândi?
MARȚI, 27 MAI 2025
America lui Trump. Un El Dorado pentru șpăgari și huligani MAGA?
E un semn extrem de rău pentru o democrație atunci când șeful statului începe să țină partea huliganilor și șpăgarilor. Cine ar fi crezut că acest lucru se va întâmpla chiar în cel mai mare model de democrație din lume. Asta până ce Donald Trump a prins din nou mandat la Casa Albă. Din acel moment, ”justiția” prezidențială a început permanent să intre în coliziune cu justiția făcută de magistrații americani. A început în ianuarie, atunci când Donald Trump a grațiat în bloc persoanele acuzate penal de participare la atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA. A urmat în în februarie, grațierea fostului guvernator democrat al statului Illinois, care a fost condamnat pentru că a încercat să vândă locul vacant de senator al fostului preşedinte Barack Obama. Marți, o nouă grațiere de tip pro-corupție făcută de Donald Trump. Fericitul beneficiar este un fost şerif din Virginia care a fost condamnat anul trecut la 10 ani de închisoare, pentru acuzaţii federale de luare de mită. Fostul șerif, care a deservit o zonă aflată la aproximativ două ore de Washington, D.C., a fost condamnat de un juriu în decembrie 2024 pentru că a acceptat peste 75.000 de dolari sub formă de mită în schimbul numirii unor ajutoare de şerif. Mita a venit de la mai multe persoane sub formă de contribuţii de campanie, iar în schimb, ulterior acestea au fost învestite în funcţii de ajutor de şerif şi au primit insigne şi acreditări, potrivit documentelor judiciare şi probelor prezentate la proces. În martie, șpăgarul a fost condamnat la 10 ani de închisoare federală. Fascinat de îndemânarea șerifului de Virginia în a-și atrage folosul necuvenit, președintele Trump a declarat după grațierea acordată ”El nu va merge mâine la închisoare, dar în schimb va avea o viaţă minunată şi rodnică”. Nici o șansă de acest gen pentru un american cinstit!
MIERCURI, 28 MAI 2025
Șocant. Românul aruncă lunar mâncare de până la 200 de lei.
Motivul este un fel de lăcomie, sau teama că alimentele nu ajuns și atunci cumpără mai mult decât are nevoie. UP România împreună cu firma de cercetare Reveal Marketing Research România au prezentat un studiu privitor la risipa alimentară din țară. Potrivit studiului, românii aruncă anual circa 2,5 milioane de tone de alimente, adică echivalentul a 150 de kilograme de persoană. ”Fii risipitori” ai alimentelor sunt tinerii. Pentru 46% dintre români, regula „să nu arunci mâncarea” era impusă încă din copilărie – mai ales în cazul celor peste 45 de ani care au cunoscut penuria de alimente din anii `80. În schimb, generațiile mai tinere au fost mai puțin expuse acestor norme tradiționale. Expresii precum „gândește-te la copiii flămânzi” sunt amintite de 69% dintre respondenți, în special de femei și de cei cu vârste între 35 și 55 de ani, ceea ce indică o influență clară a normelor culturale asupra percepției risipei. Ce tip de alimente se aruncă? Mâncarea gătită rămâne principalul tip de aliment care ajunge la coșul de gunoi (46%), urmată de pâine și produse de panificație (39%), fructe (28%) și legume (27%). Risipa de alimente are și un impact psihic. Majoritatea românilor (54%) spun că se simt vinovați atunci când aruncă mâncare la gunoi, în vreme ce pentru 12% acest lucru pare ceva absolut normal. Alți 11% spun că se simt rușinați și 10 sunt anxioși când irosesc mâncare. Paradoxul dureros al acestui fenomen este că în jur de 10 la sută din alimentele disponibile în UE sunt aruncate, în timp ce peste 37 milioane de oameni din UE nu își permit o masă de calitate decât o dată la două zile.
JOI, 29 MAI 2025
”Sistemul” lovește în plin speranțele renăscute pentru statul de drept în România.
Exact ăsta e ”sistemul” care i-a făcut pe mulți români să se arunce furioși și frustrați în îmbrățișarea și mai toxică a extremismului. Este deja formată în România o oligarhie stăpână peste privilegii necuvenite și deja, ca regulă, suverană peste legea penală. Aranjamentele pro-furt între legiuitori și Justiție care dau imunitate prin prescripție la sute de corupți grei, banul românilor pus să facă campanie electorală la partide și la șefii lor și mai ales sentimentul că ne arde o ”ciorbă” proastă, care ne ține tot ultimii în Europa la educație, sănătate și infrastructură devin în noua conjunctură un risc de securitate națională. Cu o detașare specifică marilor șmenari, în plin elan de reconstrucție națională a încrederii între instituțiile democratice și poporul muncitor, partidele, via CCR, strică din nou aerul democrației. Judecătorii Curții Constituționale au declarat neconstituțional articolul de lege care îi obligă pe demnitari, funcționari, șefi de instituții publice să-și afișeze declarațiile de avere pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. În plus, judecătorii constituționali au ajuns la concluzia că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile, conturile și veniturilor soților și copiilor. Decizia CCR nu poate fi atacată, este definitivă și obligatorie. Acum, dacă e să analizăm la rece, publicarea declarațiilor de avere ale funcționarilor publici nu a împiedicat prea mult răspândirea corupției. În afară de câteva cazuri celebre (Adrian Năstase e unul dintre ele) când justiția și-a făcut treaba, declarațiile erau folosite mai mult de jurnaliștii de investigație ca să arate românilor ce grad de îmbuibare materială au aleșii lor. Agenția Națională de Integritate nu a fost niciodată o sperietoare prea mare pentru infractorii ”de la stat”, anul trecut din peste un milion de declarații de avere, instituția s-a sesizat în 11 cazuri de averi ilicite. Un fleac! Și atunci de ce atâta aversiune față de judecătorii CCR care au impus-o? Tocmai pentru că, decizia curții nu poate ascunde reaua intenție și mai ales, sentimentul că judecătorii constituționali știu că ce fac acum nu e deloc democratic. Dacă n-ar ști, decizia de băgare la secret a declarațiilor de avere s-ar fi luat mai demult, nu acum pe ultima sută de metri a mandatului președintelui CCR, Marian Enache, care ar fi fost și raportor pentru decizia de trecere a declarațiilor de avere ”la secret”, adică a recomandat această decizie înaintea votului. Marian Enache este un jurist trimis de PSD la Curtea Constituțională, a avut dosar de informator la Securitate înainte de 1989 (care s-a pierdut) și cumulează trei pensii cu salariu de la CCR, potrivit PressHub.ro. În total, Enache are un venit echivalentul în lei a 20.000 de euro net/lună. Potrivit declarației de avere pe care acum vrea să o ascundă de ochii publicului, președintele CCR a avut anul trecut 473.000 de lei salariu, 680.000 de lei de la casa locală de pensii sector 6 și de la casa de asigurări a avocaților și 82.000 de lei pensie specială de fost parlamentar. Citită de un simplu cetățean din clasa de mijloc care câștigă într-un an venitul lunar al domnului Enache, declarația de avere a domnului Enache îi poate trezi cel puțin lehamite. Pentru un amăreștean furia ar fi cel mai pașnic sentiment la lectură. Ei bine, de acum, ca să nu mai inducă sentimente ”periculoase” în societate, cei care lucrează pe bani publici și neamul lor nu mai au obligația ”umilitoare” de a-și face publică averea. Declarațiile de avere vor continua să fie depuse la Agenția Națională de Integritate (ANI), dar ele vor fi secrete. Cine va putea verifica sute de mii de declarații? Câtă vreme erau publice, jurnaliștii puteau scotoci printre ele și puteau aduce la suprafață neconcordanțe, complicități, datorii prea mari făcute de unii, împrumuturi disproporționate făcute de alții. Discrepanțele între veniturile și cheltuielile demnitarilor erau sub lupa publică și puteau fi văzute de oricine. CCR a întors acum lupta anticorupție în România cu 20 de ani în urmă. Alături de toate celelalte decizii epocal de controversate, e ultima mostră din moștenirea urâtă pe care această instituție o lasă sub mandatul dlui Enache. Domnia sa, în esență, e disciplinat și face ce știe că trebuie! De vină că ”ce trebuie” nu e bine e tot sistemul! Toți judecătorii constituționali au o slăbiciune absolut nepermisă. Sunt numiți politic! Și dacă partidele care îi numesc sunt putrede, ce așteptări ar mai trebui să aibă românii?!
VINERI, 30 MAI 2025
PNNR. Comisia Europeană spune ”pas” la plăți de aproape 900 de milioane de euro.
Vineri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a făcut anunțul. Comisia Europeană a decis suspendarea plății către România a sumei de 869.000.000 euro, din care componenta de grant 814.000.000 euro și cea de împrumut de 55.000.000 euro. Oficialul a anunțat că sunt suspendate trei jaloane. Primul este legat de operaționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice, pentru care sunt suspendați 330.000.000 de euro. Cel de-al doilea jalon care a fost suspendat este cel în legătură cu administratorii de companii de la Ministerul Energiei. Este vorba de un număr de 43 de administratori care în prezent sunt revocați. Suma suspendată este de 227.000.000 de euro. În fine, al treilea jalon cu suma suspendată de 231.000.000 de euro se referă la componenta de pensii speciale. Adică, de ce nu primim acum cele 869 de milioane de euro? În principal, pentru că guvernanții au preferat să numească manageri pe criterii politice nu pe competențe la conducerea firmelor de stat și au evitat să repare nedreptatea prin care pensionarii români au fost împărțiți în ”simpli” și ”speciali”.
SÂMBĂTĂ, 31 MAI 2025
DOSARUL PRAID ÎN ATENȚIA PREȘEDINȚIEI. O MOSTRĂ DIN ROMÂNIA LUCRULUI NU BINE FĂCUT
Situația de la Salina Praid este critică. Obiectivul este în momentul de față complet inundat. Șase milioane de metri cubi de apă au umplut salina, adică echivalentul a 3000 de bazine olimpice de înot. Digul construit în subteran de către angajații Salrom a cedat, joi, la presiunea apei, sectorul minier Telegdy nu mai poate fi salvat de pătrunderea apei, iar stocurile de sare aflate în subteran au fost compromise, a anunțat Societatea Națională a Sării Salrom SA. Președintele României, Nicușor Dan a mers sâmbătă la Salina Praid. Localnicii sunt revoltați și acuză autoritățile și Compania Națională a Sării că nu efectuat lucrările de deviere a pârâului Corund, starea de pericol fiind cunoscută de ani de zile. Ei se întreabă, în același timp, cum arată viitorul – cel al zonei și al lor. Comuna Praid (jud. Harghita, 6500 de locuitori) își vede compromise sursele de existență: circa 80% dintre locuitori trăiesc din turismul din jurul salinei, la care se adaugă și muncitorii de la salină. Peste 400 de mii de turiști veneau anual la Praid pentru binefacerile salinei. Rezervele de sare din salina Praid sunt strategice pentru economia României și depășesc 500 de milioane de tone și au o valoare brută teoretică de cel puțin 12 miliarde de euro. „E o situație gravă care putea să fie prevenită. O să solicit premierului să trimită Corpul de Control să stabilească cine sunt vinovații. Trebuie măsuri pe termen scurt și pe termen lung. Compania Salrom și-a asumat un termen de 3 săptămâni pentru a face un bypass, o conductă care să preia apa. În anumite limite, se poate deversa apa în râu. Întrebarea este dacă se poate salva întreaga salină, sau doar partea superioară, unde se află și zona turistică. Pentru asta, va fi făcut un studiu cu termen de finalizare 3-4 luni. Pentru oamenii care sunt afectați, 130 care lucrau în mină, vor fi niște forme de compensare. Pentru foarte multe persoane care trăiau din turism, Guvernul se va gândi la niște măsuri, ca în perioada pandemiei. Pe termen lung, este nevoie de un lac de acumulare și devierea cursului râului”, a spus Nicușor Dan. Pentru lucrările de urgență care trebuie făcute Guvernul a alocat 13 milioane de lei. Prim-ministrul interimar Cătălin Predoiu a anunțat sâmbătă, la scurt timp după declarațiile lui Nicușor Dan de la Salina Praid, că a dispus șefului Corpului de Control să facă o verificare care să stabilească cauzele și vinovații situației create la Salina Praid.
DUMINICĂ, 01 IUNIE 2025
Fotografia săptămânii
Furia apelor. Bilanț devastator după inundațiile din ultimele cinci zile. Aproximativ 300 de gospodării au fost inundate după revărsarea unor râuri, cele mai afectate localităţi fiind Boroşneu Mare, Băcel şi Lunca Mărcuşului, potrivit IGSU. Din cauza inundaţiilor, aproape 400 de persoane au fost evacuate în Covasna, Braşov şi Botoşani, în timp ce peste o mie de persoane din judeţele Bacău şi Neamţ au fost izolate în ce priveşte accesul rutier.
Monica Pană
