RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

31 august 2025 Redacția Replica

LUNI, 25 AUGUST 2025

În UE doar cu buletin cu CIP.

Pentru că nu e chiar de strictă actualitate, informația a trecut pe sub radarul publicului. Dar momentul se apropie. Vine vremea când doar noile acte de identitate, cu cip, vor mai putea fi utilizate ca documente de călătorie. Cele simple, care nu stochează datele personale, nu vor mai permite circulația în spațiul Uniunii Europene (UE). Și oricât li s-ar părea de intrusive buletinele cu CIP unor conaționali paranoici, ele sunt totuși în măsură să asigure mai multă siguranță pentru călătoriile în spațiul european. Călătoriile în străinătate nu sunt singurul avantaj pe care îl are cartea electronică de identitate. Cetățenii care aleg buletinul cu cip pot avea protecție sporită a datelor personale, acces la semnătura electronică, schimbarea adresei de domiciliu fără înlocuirea documentului. Momentan, documentul cu cip este gratuit, dar din iulie 2026 va costa 68 de lei. Buletinele vechi, care au fost emise începând cu anul 1997, încă mai pot fi utilizate ca documente de călătorie până la data expirării sau până în anul 2031. Preventiv, în 30 de zile, mai mult de 40.000 de români au optat deja pentru cartea electronică de identitate. Bravo lor!

MARȚI, 26 AUGUST 2025

CU ACIDĂ ELEGANȚĂ. Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei critică suveranismul.

Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, în prezent membru în Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), acuză autoritățile statului român că nu contracarează propaganda așa-zisilor suveraniști. Într-o postare pe FB, dl Bănescu face un portret critic propagandiștilor suveraniști, surprinzând exact într-o stilistică rafinată un anumit profil uman al acestora. „Ce reține atenția la propagandiștii „suveranismului” / anti-europenismului cu panaș muscălesc este fie sărăcia lucie a mentalului și discursului clădit pe câteva obsesii rudimentare, exprimate într-un lexic chinuit, fie ura care le desfigurează chipul întunecat și le scrâșnește vocea răgușită de atâta veche turnătorie, fie prolixitatea vicleană care amețește posibilii cititori masochiști, puși maniacal la curent cu starea deplorabilă a „intelectualilor publici”, a „jurnaliștilor și analiștilor politici” din România, care nu înțeleg că Rusia e, în fapt, zâna cea bună, că Occidentul ne vrea distruși, că bătrâna Europă e zgripțuroica vrăjitoare care ne suge sângele, dar și apa de la Vidraru„, scrie Vasile Bănescu. În context, dl Bănescu observă o abdicare revoltătoare a autorităților române de la misiunea lor asumată de protejare a democrației și independenței României de amenințarea revizionismului rusesc. ”Ce tăcere și pasivitate oficiale de cel mai rău augur!” Într-adevăr!

MIERCURI, 27 AUGUST 2025

Grindeanu nu agreează un AUR antieuropean.

Mulți analiști văd posibilă o alianță PSD-AUR datorită unei rezonanțe similare a acestor partide la naționalism și anti-europenism. Cel puțin în epoca Dragnea, PSD devenise un fel de AUR ”avant la lettre” cu mesaje xenofobe, naționaliste și anti-europene. Există deci în PSD, latent, un magnetism pentru valorile promovate de partidul condus de George Simion. Tot analiștii au mai observat însă că ruperea PSD de valorile europene și virajul spre politica extremistă cu ingrediente putiniste i-ar fi fatal partidului care va ajunge să graviteze în jurul miezului dur al AUR, care este originalul, adică primul partid extremist cu venă rusofilă care a prins culoar. PSD ar părea o copie palidă. Intuind probabil acest pericol, președintele interimar al PSD, dl Sorin Grindeanu a ieșit miercuri cu o declarație care s-a dorit un răspuns dat celor care speculează formarea unei posibile alianțe între PSD și AUR. Dl Grindeanu spune că social-democraţii nu vor face o coaliţie cu AUR atât timp cât există un discurs anti-european din partea acestui partid, a declarat miercuri, 27 august, preşedintele interimar al PSD. „Noi suntem parte dintr-o coaliţie şi suntem un partid serios, care nu schimbă aceste lucruri. Şi am semnat un acord politic de care, atât timp cât conduc PSD, nu am de gând să mă dezic. Şi n-o voi face. Şi PSD, dincolo de Sorin Grindeanu, este un partid serios, care se ţine de acordurile politice pe care le-a semnat”, a subliniat Grindeanu. Să fii serios în politică e de multe ori păgubos, pentru că interesele spontane generează frecvent fenomenul ”pupat Piața Independenței”, trădări la timp și răzgândiri șoc. Și pentru că argumentul seriozității în politică nu induce suficientă persuasiune, șeful interimar de la PSD a spus ce nu-i place la AUR și de ce NICIODATĂ un sincron politic PSD-AUR nu va fi posibil. Eu nu văd o coaliţie niciodată cu AUR, atât timp cât AUR are un discurs anti Uniunea Europeană, cât timp tu vii şi spui că ai urcat procentual sau te-ai profilat ca partid care spune cum ne-ar fi nouă mai bine în afara Uniunii Europene. PSD nu poate să fie partener cu un asemenea partid”, a precizat liderul PSD. Ce spune liderul PSD este corect. O minimă judecată rațională duce la concluzia dlui Grindeanu. O Românie singură pe lume nu ar putea ieși din foame, iar perspectiva unei protecții rusești este chiar mai cruntă. Declarația liderului interimar al PSD nu e însă o garanție beton că PSD și AUR vor rămâne etern în antiteză. Depinde de cum merge reforma, de atitudinea AUR față de UE care se poate nuanța și mai e și chestia aceea cu niciodată să nu spui niciodată care în politică e lege. Deocamdată însă cât timp AUR fredonează propaganda rusă, PSD rămâne semi-captiv coaliției pro-europene. Dar numai pentru că pe moment e în interesul său!

JOI, 28 AUGUST 2025

Olanda. Se trece la săptămâna cu 4 zile lucrătoare.

S-a tot vorbit și s-au emis judecăți despre avantajele unei reduceri la patru zile a săptămânii de lucru. Unele companii, ici și colo, au experimentat acest program iar, surprinzător, productivitatea și activitatea în general a cunoscut creșteri pe acest orar. Unde mai punem satisfacția salariaților de a avea săptămânal un week-end prelungit. Iată însă că în sfârșit autoritățile dintr-o țară europeană s-au decis să ia marea decizie. În timp ce multe guverne și economiști dezbat aprins dacă reducerea timpului de muncă ar duce la colaps economic sau, dimpotrivă, la o societate mai echilibrată, Olanda pare să fi luat-o deja înaintea dezbaterii. Fără mare tam-tam, țara a devenit un studiu de caz tăcut al ceea ce înseamnă o reorganizare profundă a relației dintre viață și muncă. Potrivit statisticii europene, olandezii cu vârste între 20 și 64 de ani lucrează, în medie, doar 32,1 ore pe săptămână — cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Adică, cu câteva minute mai mult de patru zile pe săptămână. Iar acest orar este deja o normă în Țara Lalelelor. Reducerea săptămânii de lucru este în Olanda început acum 30 de ani. Iar efectele descurajează criticile la acest sistem de lucru. În ciuda numărului redus de ore lucrate, Olanda se menține între economiile europene cu cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor. Cheia pare să fie productivitatea ridicată pe oră și o rată de angajare de 82% în rândul populației apte de muncă — semnificativ mai mare decât în Marea Britanie, SUA sau Franța. Altfel spus, munca nu dispare, ci este redistribuită mai echitabil între indivizi și etape ale vieții. Așadar, Olanda demonstrează practic că săptămâna de lucru de patru zile nu este un drum sigur spre declin economic. Există chiar și un beneficiu uman major. Potrivit UNICEF, copiii din Olanda sunt considerați printre cei mai fericiți din lumea dezvoltată. Nu este deloc exagerat să concluzionăm că la această situație îmbucurătoare contribuie și timpul mai îndelungat petrecut cu părinții în perioada de formare.

VINERI, 29 AUGUST 2025

Pachetul 2 lansat cu amortizor pentru magistrați.

Guvernul s-a reunit în ședință vineri după-amiază, pentru a adopta cele proiectele de reforme din Pachetul 2 de măsuri. Toată țara a stat cu sufletul la gură să afle cum arată reforma promovată prin acest pachet. Premierul Ilie Bolojan a ieșit la rampă și a anunțat ce conține pachetul. Pe ordinea de zi au fost 5 din cele 6 pachete pe care premierul le-a propus ca să fie adoptate prin procedura de asumare a răspunderii. Au fost discutate: pensiile magistraților, pachetul pe sănătate, companiile de stat, autoritățile autofinanțate – ASF, ANCOM, ANRE, și componenta de fiscalitate-insolvență. A fost adoptat proiectul privind pensiile magistraților. Aici Guvernul a făcut un pas înapoi față de intenția inițială de a prelungi ”la zi” vârsta de pensionare a pensionarilor. Potrivit ultimei variante, vârsta de pensionare a magistraților va crește într-adevăr la 65 de ani dar într-un termen de 10 ani. De asemenea, pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, dar a rămas neclar dacă procentul este aplicat salariului net sau brut. În domeniul sănătății, se clarifică modul de evaluare a managerilor de spitale. Decontarea serviciilor în cabinetele de medicină de familie se va face doar 20% din buget pe serviciul per capita și 80% per serviciu. Deci finanțarea va fi influențată major de volumul de servicii medicale acordate și nu de numărul de persoane înscrise pe listă. S-a stabilit că măsura va aduce 3,2 miliard de lei economii, bani care vor fi distribuiți pentru alte activități medicale. Privitor la reorganizarea instituțiilor de stat, s-a propus scăderea numărului de membri în CA-uri de la 7 la 5, de la 5 la 3 și reducerea indemnizațiilor în procente semnificativă. Componenta variabilă a fost redusă drastic la maxim 2 salarii medii brute lunare, dar care se iau o singură dată pe an. În domeniul finanțelor, potrivit ministrului de resort, pachetul reușește să rezolve probleme structurale ale modului cum se colectează banul public, modul cum sunt tratate firmele în insolvență și eșalonările la nivelul ANAF. Potrivit oficialului, 3,7 miliarde economii este impactul pachetului fiscal și impactul tuturor proiectelor este de 6,9 miliarde. Măsurile sunt considerate oportune pentru ca România să își păstreze ratingul de țară la evaluarea din septembrie a agenției Moody. Până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE și ANCOM vor trebui să vină în Parlament cu propuneri de reducere a organigramei cu 10% pentru posturile de specialitate și 30% pentru posturile de suport. Reducerea indemnizațiilor cu 30% a conducerii acestor structuri și reducerea indemnizațiilor personalului cu 30%. Stabilirea unui cuantum maxim pentru bonusurile pe care conducerile acestor companii le pot oferi: 2 salarii brute, în situația atingerii unor indicatori de performanță și în situația existenței condițiilor bugetare. Pachetul 6 pentru reforma administrației publice urmează să fie discutat astăzi, atunci când va exista o nouă ședință de Guvern, astfel încât la finalul săptămânii următoare toate cele șase pachete să poată fi adoptate.

SÂMBĂTĂ, 30 AUGUST 2025

Românii cheltuie mai mult la păcănele decât pe vacanțe.

Una din știrile economice ale săptămânii se încadrează cumva la clasa râsu-plânsu. Ce arată ea? Că românii sunt mari consumatori de păcănele și jocuri de noroc. În primul semestru din acest an, românii au jucat circa 5,5 miliarde de lei la jocurile de noroc: pariuri sportive, loterii, cazinouri online. Date verificate de Institutul Național de Statistică (INS). Ce fel de sărăcie mai e și asta, dacă în buzunarele românilor există un miliard de euro gata să fie sparți pe jocuri de (ne)noroc? Pur și simplu, românii au o dependență cruntă față de pariuri. Nu suntem prea buni la economie, dar din toate veniturile noastre așa mici cum sunt ele rupem pe cheltuieli la păcănele! Cheltuim la jocurile de noroc online 3,1% din cifra care se joacă pe plan mondial, în condițiile în care România reprezintă 0,33% din economia globală. Înseamnă că suntem de 10 ori mai activi la jocurile de noroc decât în crearea de valoare economică. Și nu pare cam îngrijorător că în primele 6 luni din 2025, românii au cheltuit mai mult pe jocuri de noroc decât pe vacanțe? Într-adevăr, potrivit INS suma cheltuită la jocurile de noroc de către cetățenii români depășește totalul cheltuielilor de cazare a turiștilor în hotelurile din întreaga țară, acestea din urmă fiind de 5 miliarde de lei pe primele 6 luni ale lui 2025. Ce înseamnă asta? Că problema dependenței de jocuri de noroc ar trebui să devină o prioritate națională. Ce s-a făcut până acum e prea puțin și prea ineficient, pentru că, iată, batem noi recorduri.

DUMINICĂ, 31 AUGUST 2025

Campion ras în cap. Noua freză a campionului la tenis Carlos Alcaraz a șocat fanii. Tenismenul numărul doi mondial, a dezvăluit tunsoarea sa foarte scurtă pe care a arătat-o, luni, în primul tur la US Open, a fost rezultatul faptului că fratele său a manipulat greșit mașina de tuns când a încercat să îi aranjeze freza înaintea turneului.