RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 27 APRILIE 2026
Ieșirea din ipocrizie. PSD bate în sfârșit palma cu AUR.
Nu știm dacă a fost premeditat sau nu, dar anunțarea moțiunii de cenzură PSD + AUR împotriva lui Ilie Bolojan exact în timp ce președintele Dan negocia la Cotroceni cu șeful Grindeanu soarta programelor vitale PNRR și SAFE l-a pus pe șeful statului în stingheritoarea ipostază de Păcălici național. În rest, totul a fost cât se poate de natural. Datul pe față a întovărășirii politice dintre PSD și AUR a fost doar o ieșire din ipocrizie. Au fost surprinși doar cei care se uită prea mult în gura politicienilor atunci când se jură ”că nu fură”. De facto, cu mult mai mult decât cu PNL, interconectarea politică a PSD cu AUR e în consens cu legea firii. Au de la naștere același vibe naționalist, anti-european, cu puseuri xenofobe, AUR având însă în plus și o deviație legionaroidă violentă. Suprapus peste ieșirea din ipocrizie a PSD și AUR privitor la relația lor, găsim și o renunțare la falsul europenism pe care PSD a fost obligat să-l afișeze zeci de ani folosind întregul său fard propagandistic care să-și ascundă esența. Odată cu emanciparea extremismului printre români și ascensiunea AUR, PSD crede că s-a format deja o masă critică de votanți care să-i permită să spună de la tribună că ”și noi suntem la fel”. Primul pas a fost ștergerea din statutul PSD a termenului ”progresist”, acesta fiind înlocuit cu ”valori naționale, religioase, tradiționale”, termeni specifici extremismului naționalist. Pe urmă, jocul dublu în coaliția cu PNL, USR și UDMR a fost făcut de PSD tot pe ideea că până la urmă pariul cu extremismul va fi câștigător în România. În fine, finalul acestei reașezări firești a PSD în matca sa naturală pereche cu cea a AUR, a fost marcat de anunțul de luni privitor la asocierea cu AUR pentru a dărâma guvernul Bolojan. Un guvern reformist care, mă rog, deranjează că tot aprinde becul în cămările statului prin care partidele tradiționale și clientela lor se tot îndoapă din banul public. Desigur, ar fi copilărește să creadă cineva că PSD ia acum din cui AUR, îl folosește la moțiune, după care-l agață la loc în cui ca pe o sculă din când în când folositoare. Ideea asta e sigur avută în vedere și pune pe gânduri AUR, care este de așteptat să-și fi luat deja niște măsuri preventive. Pe de altă parte, AUR, ca partid anti-sistem declarat cu surle și trâmbițe, teoretic, nu ar avea de ce să dea jos un guvern reformist în frunte cu cel mai anti-sistem premier pe care l-a avut România până acum. Dar să zicem că AUR minte de îngheață apele, că în realitate nu e antisistem și, la braț cu PSD, vrea doar să se mufeze și el la cămările prin care Ilie Bolojan tot aprinde becurile după care să vireze ușor România spre ”înțelepciunea rusă”. Doar în acest scenariu funest Simion și ai lui băieți ar avea interes să ajute PSD să-l decarteze pe Ilie Bolojan. Adică, pe minimă logică, după moțiunea de cenzură, AUR va prinde cumva, pe mâna PSD, posturi și frânturi de guvernare. Va accepta președintele? Prestația lui de până la acest moment nu lasă loc de variante. Va înghiți și această broască râioasă fără să clipească. E deja antrenat în asta! Sau poate crede Nicușor Dan în povestea nemuritoare a unei noi coaliții PSD-PNL-USR-UDMR cu un alt prim-ministru liberal dat cu sistemul? E o ipoteză, dar numai dacă se dovedește că PNL e ultima cârpă de partid din România. Și cu românii cum rămâne după ce Ilie Bolojan va pica? Simplu! Pronosticul e că pe termen mediu viața lor va intra la clasa ”junk”. Înglodați fără scăpare în deficit și datorii, fără bani, fără fonduri europene, cu leul devenit pisicuț față de valutele străine, românii vor trăi din ce în ce mai prost. În plus, bonus, vor putea rămâne și fără dreptul de a se plânge și protesta, pulanul, duba și celula putând fi legiferate rapid pentru delictul de opinie de o majoritate PSD-AUR. Dat fiind momentul istoric, există însă și o întrebare cheie a cărui răspuns ar descreți instant milioane de frunți de români. Ce se întâmplă dacă moțiunea de cenzură PSD-AUR pică?
MARȚI, 28 APRILIE 2026
Șoșoacă devine sensibilă la justiție. Și-a pierdut imunitatea.
Parlamentul European a votat marți, la Strasbourg, ridicarea imunității europarlamentarei SOS Diana Iovanovici Șoșoacă, la solicitarea autorităților române, care o cercetează într-un dosar penal ce vizează acuzații de propagandă legionară, antisemitism, ultraj și lipsire de libertate în mod ilegal. Plenul Parlamentului European a aprobat solicitarea venită din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce, săptămâna trecută, Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a dat un aviz favorabil, cu 17 voturi „pentru”, nici un vot „împotrivă” și o abținere. Prezentă și ea în sală în momentul votului, europarlamentara SOS România nu a avut nicio reacție, deși, în trecut, a provocat mai multe scandaluri în Parlamentul European și chiar a fost scoasă din plen, în 2024, după ce a perturbat ședința legislativului european. Potrivit procurorilor, Diana Șoșoacă este cercetată pentru 11 presupuse infracțiuni. Dosarul include acuzații privind promovarea în public a unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război, promovarea ideologiilor legionare și antisemite, dar și amenințarea unor polițiști. Una dintre spețe vizează un incident din decembrie 2021, când mai multe persoane au reclamat că au fost împiedicate să părăsească un apartament din București timp de aproximativ 20 de minute. Alte acuzații se referă la declarații publice și postări online făcute în 2024 și 2025, inclusiv elogii aduse unor figuri precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Nicolae Ceaușescu. La ieșirea din sala de plen a Parlamentului European, Diana Șoșoacă a criticat decizia eurodeputaților de a-i ridica imunitatea și a susținut că ancheta procurorilor români are un caracter politic.
MIERCURI, 29 APRILIE 2026
Diplomație top! Discursul regelui a șters pe jos cu trumpismul în aplauzele liderilor lui.
Se spune că ”Diplomația este arta de a le spune oamenilor să se ducă dracului în așa fel încât să ceară indicații.” Pentru asta însă se cere inteligență, spontaneitate și umor. Regele Charles al III-lea le-a avut pe toate cu prisosință în discursul istoric pe care l-a ținut în Congresul american. Momentul acestui discurs este și el încărcat cu tensiuni geopolitice pe care omenirea nu le-a mai trăit de 100 de ani. Misiunea imposibilă a suveranului britanic la Casa Albă a fost să strecoare în mintea președintelui Trump emoția pozitivă a unor vremuri bune pe cale să se termine și oferta de a relua apropierea fără rezerve dintre SUA și Marea Britanie care a stat zeci de ani la baza păcii și prosperității în Occident. Pentru asta, prestația regelui Charles al III-lea a fost memorabilă. Vorbele lui Charles au fost nu doar o mână întinsă către refacerea relațiilor transatlantice, dar în același timp o lecție care să corecteze, în cel mai diplomatic mod cu putință, percepția eronată pe care actuala administrație o are față de Europa. Într-un echilibru perfect pentru a nu răni orgoliul audienței, dar suficient de concis cât să se facă înțeles, Charles a vorbit despre valorile comune care stau la baza prosperității americanilor și europenilor. Suveranul a dat un semnal că pretinsa dispariție a civilizației europene, evocată public de oficiali americani precum vicepreședintele JD Vance, e falsă și că valorile sunt cât se poate de solide. „Forțele fascismului erau în marș prin Europa, la un moment dat, înainte ca Statele Unite să ni se alăture în apărarea libertății. Valorile noastre comune au învins. Astăzi ne aflăm într-o nouă eră, dar acele valori rămân. Idealurile noastre comune nu au fost esențiale doar pentru libertate și egalitate, ci sunt și temelia prosperității noastre comune. Statul de drept, certitudinea unor reguli stabile și accesibile, o justiție independentă care soluționează disputele și oferă dreptate imparțială”, a spus Regele Charles al III-lea. Suveranul a atins și subiectul sensibil al cooperării în cadrul Alianței Nord-Atlantice, precum și războiul din Ucraina. „Imediat după atentatele din 11 septembrie 2001, când NATO a invocat pentru prima dată articolul 5 și Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a fost unit în fața terorii, am răspuns împreună acelui apel. Astăzi, domnule președinte, aceeași hotărâre neclintită este necesară pentru apărarea Ucrainei și a poporului său atât de curajos”, a spus Regele. Suveranul, spre deliciul congresmenilor americani și mai puțin a lui Donald Trump, cu umor și savoare la care a fost imposibil de replicat, a predat un mic curs de democrație audienței și mai ales președintelui american. A fost și atunci când regele a caracterizat Congresul ca fiind „nu prin voința unuia singur, ci prin deliberarea multora” și atunci când a spus că a servit cu „imensă mândrie” în Marina Regală – aceeași pe care Trump a denigrat-o în ultima vreme. Discursul regelui a fost primit cu un entuziasm efervescent nesimulat din partea congresmenilor americani, deopotrivă democrați și republicani. Când Charles și-a exprimat recunoștința față de Congres și poporul american pentru că „ne-au primit în Statele Unite pentru a marca acest an 250 de ani de la declarația de independență”, sala a erupt în urale și ovații în picioare – în sfârșit, iată un om care putea face americanii să se simtă bine în pielea lor! Charles a spus că Magna Carta a fost citată în cel puțin 160 de cazuri la Curtea Supremă din 1789, „nu în ultimul rând ca fundament al principiului conform căruia puterea executivă este supusă controalelor și echilibrului”. O critică subtilă la adresa ambițiilor autoritare ale lui Trump. Și când monarhul a vorbit despre „hotărârea de neclintit necesară pentru apărarea Ucrainei și a celui mai curajos popor al său”, vuietul de aprobare din cameră ar fi putut fi șocant pentru urechile lui Vance, care era în apropiere, în spatele regelui. Regele a continuat: „Și în tot acest timp, destinele noastre ca națiuni au fost interconectate. După cum spunea Oscar Wilde, «Avem de fapt totul în comun cu America în zilele noastre, cu excepția, desigur, a limbii!”. S-a auzit un râs profund și rezonant, iar Charles, ridicând din sprâncene, părea încântat de modul în care gluma fusese receptată. La fel ca și la mica tachinare publică pe care Charles al III-lea l-a servit pe Donald Trump, ” Ați comentat recent, domnule președinte, că dacă nu ar fi fost Statele Unite, țările europene ar vorbi germană. Îndrăznesc să spun că, dacă nu am fi fost noi, dumneavoastră ați fi vorbit franceză!”. Apropo la faptul că în lupta pentru controlul noului continent în secolul XVIII englezii s-au impus în fața francezilor. Misiunea regelui Charles a fost îndeplinită; a părăsit sala cu strângeri de mână și zâmbete. Firește, pentru un tranzacționist de speța lui Donald Trump, subtilitățile din discursul regelui fie nu au fost percepute, fie nu l-au impresionat de manieră să schimbe ceva în planul relațiilor transatlantice. Pentru că, oricât de dibaci diplomat ar fi cineva și oricâtă prestanță și erudiție ar avea, iar regele Marii Britanii are din plin, nimeni niciodată nu va putea reînflori lemnul porții.
JOI, 30 APRILIE 2026
Criză peste tot. Mai mulți infractori decât spații de detenție.
Nimeni nu se așteaptă ca pușcăria, sinonimă cu numărul spațiilor de detenție, să devină neîncăpătoare pentru cei intrați în conflict cu legea. Adică, ce impact infracțional să ai ca numărul infractorilor să ajungă mai mare decât posibilitatea de cazare la ”mititica”. Un impact uriaș. S-a întâmplat în județul Buzău. Mai mulți suspecți aflați în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Buzău au fost transferați în alte unități din țară, după ce spațiile de detenție au devenit aproape complet ocupate pe fondul unui număr crescut de măsuri preventive dispuse în dosare penale, autoritățile semnalând o presiune tot mai mare asupra capacității de cazare din sistemul de arest preventiv. Autoritățile transmit că după creșterea bruscă a că gradului de ocupare al Centrului de Reținere Buzău vor trebui să ceară relocări.” La începutul acestei luni, gradul de ocupare al Centrului de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul IPJ Buzău înregistra un procent de aproximativ 80%, valoare aflată într-o continuă dinamică, procentul fiind pasibil de modificări de la o zi la alta, în funcție de situația operativă înregistrată la nivelul județului Buzău sau al județelor limitrofe, caz în care s-ar putea impune relocări ale persoanelor custodiate. Factorii responsabili de amenajarea și îngrijirea acestor spații manifestă preocupare constantă pentru asigurarea unor condiții conforme legislației în vigoare, acestea fiind permanent igienizate. Totodată, menționăm că, la acest moment, hrana persoanelor private de libertate custodiate de unitatea noastră este asigurată prin sistem catering, de o unitate de profil din municipiul Buzău, conform unui contract încheiat de către IPJ Buzău”, a informat IPJ Buzău. Doar în prima jumătate a anului precedent, în urma activităților desfășurate de IPJ Buzău, sub coordonarea procurorilor, au fost dispuse peste 260 măsuri preventive față de persoane cercetate în cauze penale, față de 185 de persoane fiind dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore.
VINERI, 01 MAI 2026
Moștenirea grea. România recuperează 350, dar pierde 450 de milioane de euro din fondurile europene.
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru (foto), a anunțat, vineri, că s-a luat decizia finală pe cererea de plată numărul 3 din PNRR, astfel că România recuperează 350,7 milioane euro din banii care inițial au fost suspendați, însă pierde 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Potrivit oficialului cea mai importantă victorie a actualei guvernări a fost pe tema pensiilor speciale. ”Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, explică ministrul. S-a recuperat mult mai puțin din ce era inițial alocat la jalonul privind companiile de stat din energie Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro. La fel, am ieșit pe minus și la jalonul privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro. Ministrul Pîslaru nu s-a sfiit să enumere și vinovații pentru situația critică creată. ”Fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile. Fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți. Fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o șansă de îmbogățire personală. Nu ca o datorie față de români. Fiecare politician care alege să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public. Fiecare politician care fuge de banii europeni pentru că ei te obligă să duci țara în direcția bună pentru români, nu în direcția bună pentru conturile tale.” Deși ministrul a spus și cine va plăti pentru toate acestea, răspunsul era dinainte cunoscut: noi toți!
SÂMBĂTĂ, 02 MAI 2026
Sondaj. Românii preferă stabilitatea în locul traiului bun.
Un sondaj INSCOP Research, publicat sâmbătă, scoate la iveală o trăsătură de caracter dominantă a românilor: pun stabilitatea mai presus de orice. Cifrele sunt categorice: 73,6% din respondenți sunt total de acord cu afirmația „Prefer un trai modest, dar stabil, decât un trai prosper, dar incert”, în timp ce 15% sunt oarecum de acord. Doar un procent mic al populației se declară împotriva acestei viziuni, opoziția fiind mai vizibilă în rândul tinerilor sub 30 de ani și al votanților USR. Directorul INSCOP, domnul Remus Ștefureac, explică într-o postare pe Facebook că această mentalitate nu e ceva temporar impus de conjunctură, ci pur și simplu un pilon de credință al societății românești. „Ideea unui trai modest, dar stabil în dauna unui «trai prosper, dar incert» este o valoare umană aproape universală în societatea românească (aproximativ 90%)”, a declarat Ștefureac. Directorul INSCOP face legătura directă între nemulțumirea economică și criza politică de la București. Instabilitatea generată de măsurile fiscale ale guvernului condus de Ilie Bolojan este factorul care împinge electoratul spre tabăra opoziției. Deși moțiunea PSD-AUR capitalizează nemulțumirea, analiza arată că și tabăra premierului Bolojan (PNL-USR) are o șansă dacă reușește să recâștige încrederea prin stabilitate. Miza finală rămâne reputația liderilor în fața publicului neutru. „Esențială este credibilitatea răspunsurilor, iar aici ancora principală este integritatea / buna reputație a fiecărei părți în ochii electoratului propriu și, mai ales, în ochii publicului mai neutru care nu este deloc mic”, a concluzionat directorul INSCOP. Ori la integritate și bună reputație echipa Bolojan pleacă din poll-position în competiție dintre tabere. Nu se știe încă dacă asta e de ajuns.
DUMINICĂ, 03 MAI 2026
Grandomanie sau demență? Liderul american a publicat pe rețeaua de socializare Truth Social o hartă în care numele Strâmtorii Ormuz a fost schimbat în „Strâmtoarea lui Trump”. Pe harta lui Trump, navele sub pavilion american trec fără probleme prin „Strâmtoarea Trump”. Anterior, portalul Axios a raportat că Pentagonul ia în considerare un scenariu de reluare a acțiunilor militare împotriva Iranului, care presupune „ocuparea unei părți din Strâmtoarea Ormuz”.
Monica Pană
