RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 27 IULIE 2026
Românii, cei mai tari din lume la ciocnit paharul?
Pare greu de crezut, dar potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, România se află pe primul loc în lume la consumul de alcool. Este vorba de o medie de 17,1 litri de alcool pur pe an pentru fiecare român cu vârsta de peste 15 ani. Estimarea OMS ia în calcul alcoolul vândut și declarat oficial, dar și consumul neînregistrat – precum băuturile produse în gospodării sau comercializate în afara circuitelor fiscale. E mult 17,1 litri de alcool pur într-un an? Este echivalentul a aproximativ 684 de beri de câte 500 de mililitri, cu o concentrație de 5%, într-un an. Adică, aproape 2 beri în fiecare zi din an pentru fiecare persoană peste 15 ani. E mult? Foarte mult, mai ales că studiile arată că aproximativ o treime din adolescenții europeni de 15-16 ani au consumat prima băutură alcoolică la vârsta de 13 ani. Alcoolul are un rol notabil în apariția a peste 200 de boli, traumatisme și alte probleme de sănătate. Printre acestea se numără afecțiunile hepatice și cardiovasculare, mai multe tipuri de cancer, depresia, anxietatea și tulburările provocate de consumul de alcool. Prin ricoșeu, consumul de alcool ar putea reduce, în medie, PIB-ul României cu 2,2% până în 2050, prin costurile medicale, scăderea productivității și diminuarea forței de muncă a celor care consumă alcool.
MARȚI, 28 IULIE 2026
Începută marți, greva în sănătate pe perioadă nedeterminată s-a terminat vineri
SANITAS a anunțat marți intrarea în grevă generală pe perioadă nedeterminată. Sindicatele din sănătate sunt nemulțumite de proiectul noii legi a salarizării și de lipsa unui acord cu autoritățile. Sindicaliștii acuză inechități salariale, reduceri de venituri și deficitul de personal din sistem. Peste 500 de unități medicale, din cele 72.000 de unități sanitare din țară, au luat parte la greva generală. La presiunea (destul de anemică) a sindicaliștilor, marți seara Guvernul a deblocat totuși aproape 6.900 de posturi în sistemul public de sănătate. Memorandumul aprobat marți seară permite spitalelor și serviciilor de ambulanță să organizeze concursuri pentru ocuparea posturilor vacante, cele mai multe fiind destinate asistenților medicali și personalului auxiliar. Deblocarea posturilor din sănătate a venit împreună cu o critică a premierului interimar Bolojan la adresa sindicaliștilor SANITAS. ”Greva angajaților din sistemul public de Sănătate s-a bazat pe minciună și dezinformare, legat de proiectul noii Legi a salarizării, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan, marți seară, la Palatul Victoria. Oficialul a precizat încă o dată că Legea Salarizării nu va diminua niciun salariu și niciun câștig din sectorul public. Deși lucrurile nu păreau să conveargă în timpul săptămânii spre un acord între administrație și sindicaliști, vineri, brusc, SANITAS a anunțat suspendarea mișcării de protest. Au fost speculații că resorturile reale ale suspendării protestului ar fi fost iminența deciziei Fitch privitoare la ratingul de țară dată vineri noaptea. SANITAS și-a motivat suspendarea protestului pe ideea că a obținut satisfacție. Adică, dezlegarea guvernului la angajarea de personal în sănătate și blocarea Legii Salarizării. Federația anunță că urmărește două obiective: negocierea unei noi legi a salarizării, pe care o consideră „mai corectă, mai coerentă și mai echitabilă”, și desfășurarea acestor negocieri cu un guvern cu puteri depline sau cu Parlamentul. Dat fiind faptul că greva a avut o participare redusă în multe spitale, fie pentru că nu s-a întrunit numărul necesar de participanți, fie din cauza deficitului de personal și a imposibilității de a asigura continuitatea serviciilor medicale conform legii, suspendarea protestului apare ca o semi-capitulare a sindicatului care pare că are o susținere în scădere din partea angajaților din sistemul de sănătate. Nu întâmplător Sanitas anunță și extinderea colaborării cu cele cinci mari confederații sindicale – CNSLR-Frăția, Cartel Alfa, BNS, CSDR și Meridian – pentru susținerea unei noi legi a salarizării în întreg sectorul public. De înțeles atunci când unde-i unu, nu-i putere.
MIERCURI, 29 IULIE 2026
Finanțările PNRR ȘI SAFE merg înainte printre răfuieli politice.
La primul vot în plen din sesiunea extraordinară, deputații au făcut circ. Și-au atacat adversarii politici, s-au huiduit, dar în cele din urmă majoritatea a votat legile necesare PNRR, SAFE sau pentru reducerea prețului motorinei. Parlamentarii AUR și SOS au votat împotriva actului normativ privind prima tranșă de împrumut pentru programul SAFE, privind investițiile în apărare, precum și a proiectului privind decarbonizarea sectorului încălzire-răcire. În total, deputații au adoptat șapte legi. Cinci dintre ele erau esențiale pentru PNRR și programul SAFE, una viza reducerea accizei la motorină, iar ultima TVA-ul pentru locuințe. Astfel a fost votată reforma ANI. Legea-jalon PNRR valorează 770 de milioane de euro. (ea a fost respinsă joi la votul din Senat din cauza unui amendament care, retroactiv, ar fi impus încetarea mandatului tuturor aleșilor declarați incompatibili, sau în conflict de interese de ANI, vizat fiind primarul Timișoarei, Dominic Fritz). Au mai vot adoptate Codul Urbanismului, de asemenea jalon în PNRR în valoare de aproape un miliard de euro (legea a fost votată joi la Senat, for decizional); Decarbonizarea sectorului încălzire-răcire, jalonul pentru care România s-a angajat că reduce emisiile în sectorul de încălzire şi răcire. (legea a fost votată joi și la Senat, for decizional); proiectul de lege care deblochează prima tranșă de împrumut din SAFE a trecut miercuri de votul Camerei Deputaților. Împotrivă au votat 41 de deputați AUR și 11 de la AOS, unul de la UPR și patru neafiliați (legea a fost votată joi și la Senat, for decizional); proiectul de lege care prevede că angajații ANAF și cei de la Vamă care depășesc planul de colectare sau descoperă fraude majore vor primi bonusuri a trecut cu 208 de voturi „pentru”, 20 de voturi „împotrivă” și 60 de abțineri. Jalonul valorează 770 de milioane de euro, iar Camera Deputaților a fost decizională. Deputații au aprobat și legea care introduce reducerea dinamică a accizelor pentru combustibil, astfel încât prețul de la pompă să nu depășească 10 lei. Pentru au votat 293, doi deputați s-au abținut și niciunul nu a votat împotrivă. Și în acest caz, Camera Deputaților a fost decizională. De asemenea, a fost aprobată, cu largă majoritate de voturi, legea care prelungește termenul până la care pot fi cumpărate locuințe cu TVA 9% până la 31 octombrie pentru persoanele care au fost afectate de atacul cibernetic de la ANCPI. În ce privește mult disputata lege a salarizării, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat încă două săptămâni de negocieri cu sindicatele din Educație și Sănătate. Forma finală a Legii Salarizării ar urma să fie prezentată la jumătatea lunii august, susține Dragoș Pîslaru: „Ne propunem să mai stăm două săptămâni pe acest subiect, astfel încât undeva la jumătatea lunii august, dacă vom avea îmbunătățiri semnificative și inclusiv o îmbunătățire a dialogului cu sindicatele, să putem ajunge la o formă pe care să o susținem”, a mai spus ministrul. Printre șicanări politice, gesturi anti-naționale (cum să nu votezi pentru SAFE și apărarea României!?), de bine de rău, România a reușit securizarea a 6,7 miliarde de euro din fonduri europene. Dar mai este mult, până departe ca să ieșim la liman!
JOI, 30 IULIE 2026
NU VĂ PANICAȚI! În 1985 Nivelul Dunării a fost și mai mic decât este acum.
De ce trebuie să ni se inducă mereu spaima apocalipsei la fiecare jurnal de știri? De exemplu, seceta care în acest an sugrumă debitul Dunării este prezentată pe canalele de știri ca un fapt inedit, o premieră istorică, care ne va lăsa fără apă și energie electrică. Telejurnalul, principala emisiune TV de știri din comunism, plină de minciunile propagandei ceaușiste, avea totuși un schepsis impus de cenzură: nu deprima și nu speria poporul muncitor. Știrile și reportajele erau în așa fel făcute încât chiar și cea mai mare catastrofă era prezentată ca o victorie a comuniștilor și a tovarășului Nicolae Ceaușescu personal pentru eliminarea efectelor dezastrului. Așa a fost și la cutremurul din 1977. Astăzi, rețeta știrilor s-a dat peste cap pentru că editorii trăiesc numai dacă ”marfa” media e cumpărată de public. Și nu faci nici un trafic online cu știri echilibrate și bine cumpănite emoțional. Chiar și cel mai banal eveniment (o ploaie cu spume, un vânt mai puternic) trebuie relatat cu un fard alarmist ca să se remarce printre milioane de postări pe Internet. O știre nu mai e știre dacă nu șochează, nu îngrijorează, sau nu sperie publicul de-a dreptul. Cu cât mai puternic, cu atât mai bine pentru numărul de vizualizări online. Așa se face că o ploaie mai zdravănă, un cod roșu sau galben, o epidemie de guturai, o avalanșă pe munte, o caniculă, o mușcătură de viperă, sau un asteroid care trece nepăsător pe lângă Pământ stau de multe ori la baza unor știri făcute să amorseze neliniștea. Așa se întâmplă și acum cu seceta. E adevărat, nu plouă, iar Dunărea se atrofiază de parcă ar fi un mănunchi de pârâiașe care trasează granițe între parcele de pământ. Suntem informați că debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, era joi de 1.600 de metri cubi pe secundă, adică de trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s). În plus, nici ”premoniția” Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor nu e optimistă pentru că indică o posibilă scădere a debitului până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august. Imaginile prezentate cu albia Dunării îngrijorează. Cei intervievați spun că nu au mai văzut așa ceva. E începutul sfârșitului. Și, după ce suntem încărcați cu griji și gânduri negre, Administrația Națională „Apele Române” ne spune că în 1985 seceta a fost și mai sălbatică. Atunci debitul Dunării ajunsese la 1400 mc/s. Adică, am mai trecut prin așa ceva și am scăpat? Da, Dunărea a mai fost secătuită și încă mai dihai decât acuma. Am mai avut un debit pe Dunăre care afectează navigația, ecosistemele acvatice și producția de energie. Seceta actuală nu-i decât o copie a celei de acum 40 de ani. De atunci nu numai că Dunărea s-a ”umflat” la loc, dar ce câteva ori a dat și pe-afară. Deci n-are nici un rost să ne alarmăm degeaba. Actuala criză provocată de secetă nu este cea mai gravă din istoria consemnată. Secete au mai fost, sunt și vor mai fi. Singura noastră grijă este ca nu cumva încălzirea globală să le facă permanente!
VINERI, 31 IULIE 2026
România a scăpat la mustață de ”junk”! Guvernul Bolojan, chiar demis, a reușit imposibilul! Dar nimeni nu apreciază!
La bunul simț, ceea ce a contat a fost fără doar și poate credibilitatea premierului interimar. Ea a întors decizia inițială Finch pentru retrogradarea României. ”Junk” a fost printre cele mai folosite cuvinte în această săptămână pe toate canalele de știri. Pentru investitori ”junk”-ul pus pe o țară este avertismentul că nu-i de băgat bani acolo, existând chiar riscul de a nu se mai putea recupera investiția. Pentru autorități ”junk” e un cartonaș roșu care spune că banii ieftini s-au terminat. Perspectivă de speriat în cazul României! Situația financiară este ultra critică la noi. Între 2016 și 2026 datoria publică a țării a crescut cu aproape un trilion de lei, adică numărul acela lung care după cifra unu aliniază 12 zerouri. Ca să funcționeze, statul român a ajuns total dependent de finanțarea internațională. E de înțeles atunci de ce comparând ratingul ”junk” cu orice ”non-junk”, diferența are la noi dimensiuni existențiale. Iată de ce ratingul acordat de agenția Fitch a fost așteptat ca o sentință capitală. Care nu a venit vineri noaptea! Agenția Fitch a decis să mențină ratingul României la „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Cum ar veni, țara noastră a evitat la mustață retrogradarea la categoria junk. Însă, ce este cu adevărat nemaivăzut este ce scrie în raportul Finch. Spectaculos și fără precedent, din el se deduce că Finch luase inițial decizia să retrogradeze România!!! Raportul Fitch spune ceva neobișnuit și anume că România, în ultimul moment, a trimis informații suplimentare care au fost în măsură să răstoarne decizia inițială. Adică Bolojan și Nazare de la Finanțe, în ceasul al 12-lea, au reușit să prezinte date certe care fac deliciul oricărei agenții de rating: deficit în scădere, venituri mai mari, cheltuieli ținute sub control și un guvern (demis!) care nu confundă reforma cu redistribuirea sinecurilor între instituții. A contat enorm credibilitatea primului-ministru intermimar Ilie Bolojan, care are reputația unui reformist autentic. Chiar și demis, guvernul Bolojan a reușit să gestioneze România suficient de bine astfel încât, în baza unor date certe, Finch să nu ne arunce în ”junk”. Fitch estimează pentru 2026 un deficit de 5,9% din PIB, ușor sub ținta guvernamentală de 6%. În prima jumătate a anului, deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde în perioada similară din 2025. Fitch avertizează însă că „momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern sunt extrem de incerte”. Lămuritor este cuvântul ”componența”. Nu e destul să avem un guvern plin. Trebuie spus clar: piețele internaționale nu au încredere în orice guvern. Vor un guvern reformist. Evident că ”junk”-ul e primit garantat dacă, de exemplu, Grindeanu intră la Palatul Victoria, anulează reformele și declară că deficitul este doar un moft contabil. Investitorii vor un guvern reformator, stabil și suficient de serios încât să-și poată respecta propriile decizii reformatoare și sub presiunea baronilor locali. Fitch spune explicit că blocajul politic și neimplementarea consolidării fiscale pot aduce retrogradarea. Adică tot ce a obținut guvernul Bolojan deocamdată e doar timp. Simptomatic este că după ce statura credibilă de premier reformator a lui Ilie Bolojan a întors în ultimul moment de la retrogradare România, nimeni nu apreciază realizarea. Președintele Nicușor Dan afirmă că raportul publicat de agenția de rating Fitch reconfirmă stabilitatea financiară a României (care e treaba lui Ilie Bolojan!), însă niciun cuvânt, nicio apreciere, nicio mulțumire pentru premierul care a condus resuscitarea. Pentru dom’ prezident Ilie Bolojan nu există. PSD nu a scos o vorbă despre asta, pentru că pentru social-democrați orice succes al lui Ilie Bolojan doare ca niște alegeri pierdute. Tăcere multă și la vuvuzelele lui Voiculescu, Ghiță și Păcuraru. Ba mai mult, însuși ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a menționat „efortul” Băncii Naționale a României în menținerea ratingului Fitch și a lăudat „responsabilitatea liderilor partidelor politice și grupurilor parlamentare”, dar, în postarea sa de pe Facebook, nu a amintit nimic despre guvernul din care face parte sau despre premierul Bolojan. Chiar dacă pe moment pare un succes, evitarea unui mare eșec nu e totuși motiv de deschis șampania. Ce urmează contrazice optimismul formal al președintelui Dan. În primul rând, zilele lui Ilie Bolojan ca și garant al reformelor în fruntea guvernului sunt numărate. În al doilea rând, ratingul ”junk” e imediat după colț. Pericolul nu doar că nu a trecut, ci este și mai mare și arată critic către reformele întârziate ale României. Echilibrarea financiară din ultimul an, reducerea deficitului public, s-a datorat aproape în totalitate majorării impozitelor și a taxelor. S-a făcut însă foarte puțin în ceea ce privește restructurarea de substanță care e absolut necesară și nu mai poate fi întârziată. Neșansa României este că premierul Ilie Bolojan, demis prin moțiune, nu are echivalent în nici un partid cu pretenții la guvernare. Posibilitatea ca Bolojan să poată reforma România pare pierdută sub asaltul PSD, a Justiției și a puciștilor din PNL. Iar tot ce se întrezărește la orizont ca soluție finală după interimatul Bolojan nu pare decât o guvernare ”junk”.
SÂMBĂTĂ, 01 AUGUST 2026
România, locul 11 în Europa la ”ochiul și timpanul”.
Topurile născute din sondaje trezesc întotdeauna o curiozitate specifică. Toată lumea vrea să vadă cine-i în frunte și cine-i la coadă, indiferent de temă. Mai puțin obișnuit să găsești un top care face ierarhia serviciilor secrete din Europa funcție de eficiența lor. Cum faci asta? Nu e ușor, dar singura posibilitate e să-i convingi să-și dea cu părerea pe cât mai mulți membri sau foști membri din aceste servicii. Revista franceză L’Express asta și-a propus și a reușit. Clasamentul este rezultatul unei investigații desfășurate pe parcursul a trei luni. Revista franceză a intervievat aproximativ 100 de persoane din domeniul informațiilor, iar 60 de experți din 25 de state – inclusiv 17 actuali sau foști directori de servicii secrete, precum și reprezentanți ai CIA și Mossad au fost invitați să își alcătuiască propriul top cinci al celor mai eficiente servicii europene. După centralizarea datelor topul eficienței europene a serviciilor secrete începe cu Regatul Unit (MI6) – 251 de puncte. Urmează Franța (DGSE) – 169, Țările de Jos (AIVD/MIVD) – 97, Ucraina (SBU și GUR) – 77, Germania (BND) – 62, Suedia – 40, Norvegia – 34, Estonia – 27, Polonia – 22, Danemarca – 16. România urmează pe locul 11, cu 15 puncte, fiind urmată de Spania (13), Finlanda și Elveția (câte 11), Italia, Belgia și Cehia (câte 9), Lituania (8), Portugalia (6), Austria (3) și Letonia (1). Potrivit participanților la sondaj, principalul avantaj al MI6 îl reprezintă capacitatea de a recruta și menține, pe termen lung, surse aflate în poziții-cheie din state precum Rusia, China, Turcia și Iran. Serviciul francez este apreciat pentru combinația dintre informațiile obținute prin surse umane, capacitățile tehnice și posibilitatea de a desfășura operațiuni speciale în afara teritoriului național. Olandezii sunt apreciați pentru operațiunile cibernetice pe care sunt capabili să le facă. Ucrainenii sunt pe locul patru datorită capacității lor de a desfășura operațiuni complexe în timpul războiului cu Rusia, inclusiv acțiuni de sabotaj, atacuri cu drone și operațiuni clandestine desfășurate în spatele liniilor inamice. În fine, nemții de la BND sunt apreciați pentru capacitatea lor de analiză. Pentru mulți lucrători în serviciile secrete europene există o serie de țări problemă din punctul de vedere al păstrării confidențialității informației. Sunt suspectate de penetrări ale Moscovei, serviciile secrete din Ungaria, Bulgaria și Slovacia.
DUMINICĂ, 02 AUGUST 2026
Asaltul migranților. Aproximativ 60.000 de migranți au intrat din Maroc în Ceuta, teritoriul spaniol din nordul Africii. În această lună, Curtea Supremă a Spaniei a decis că migranții opriți pe mare în timp ce încercau să ajungă în Ceuta sau în Melilla, o altă exclavă spaniolă, nu pot fi expulzați imediat. Ministerul de Interne al Spaniei a acuzat rețelele de trafic de persoane că exploatează această decizie pentru a „încuraja fluxul de migranți fără acte”. Ceuta, situată pe coasta de nord a Marocului, este separată de Spania continentală prin Strâmtoarea Gibraltar și a fost de mult timp un punct central pentru migranții care încercau să ajungă în Europa. Încă nu este clar ce a determinat această creștere a trecerilor ilegale din Maroc sau cât de mult s-au străduit autoritățile de acolo să o prevină. La un moment dat, un oficial spaniol a declarat că situația de la frontieră era complet scăpată de sub control. Guvernul italian a decis să suspende Acordul Schengen privind libera circulaţie cu Spania, ca răspuns la intrarea în masă a migranților în Ceuta. Anunțul a fost făcut de premierul italian Giorgia Meloni. Măsura va rămâne în vigoare „atât timp cât va fi necesar”.
Monica Pană
