RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 01 februarie 2021
Biserica și caznele ei. Un eveniment festiv, motiv de bucurie în orice familie, s-a terminat cu o tragedie la Suceava. Un băiețel de șase săptămâni, Iustin, a murit în urma slujbei de botez. Scufundarea lui de trei ori în cristelniță, potrivit tradiției, s-a dovedit fatală. Dacă ar exista definit în norme, s-ar putea spune că, până la urmă, moartea lui Iustin a fost provocată de un malpraxis popesc. Ca un robot, preotul care a oficiat slujba nu a empatizat deloc cu starea bebelușului, care urla din toate puterile, nu a știut să protejeze nou-născutul în timpul scufundării ritualice, așa încât cele trei imersiuni în cristelniță s-au terminat pentru bebeluș cu un înec fatal. Există mii și mii de slujbe de botez ortodoxe în toată țara, an de an, cu scufundare totală în apă și nu se întâmplă nimic rău. La Suceava însă, soarta a lovit necruțător, luând viața unui nou-născut și umplând de durere o familie și un preot. Moartea la botez a micului Iustin nu a rămas însă în registrul unui accident local nefericit. Tragedia a descătușat la nivel național tensiuni acumulate deja în societate privitor la rolul, activitatea și moralitatea slujbașilor Bisericii naționale. Pentru că nu doar credincioșii trec prin încercări teribile. Prin cazne trece chiar și Biserica însăși. Botezul mortal a lui Iustin s-a suprapus în această săptămână cu scandalul călugărului Sebastian Jitaru, care face obiectul unei anchete pentru agresiune și viol asupra mai multor elevi de seminar. Abuzurile sale au fost trecute cu vederea de episcopul Hușilor, care i-a oferit călugărului ranguri clericale și putere, ierarhul BOR fiind șantajat cu propriu-i nărav. Scandalos și abject chiar și pentru un mirean, ce să mai vorbim de fețe bisericești?! Cele două evenimente triste le-au reamintit românilor de promiscuitatea din chilii, de luxul deșănțat etalat de șefii bisericii, de combinațiile nepotrivite dintre popime și politicieni. Românii de bună credință vor mai multă curățenie morală, mai multă smerenie, mai puțină lăcomie și mai mult ajutor din partea BOR. Se așteaptă și o adaptare la vremurile noastre a canoanelor, dogmelor și moralei din sânul Bisericii Ortodoxe. De exemplu, după moartea lui Iustin, se pledează tot mai mult pentru un botez mai ”soft” în cazul nou-născuților. Riscul de înec ar fi practic eliminat dacă în locul triplei scufundări totale în cristelniță, preotul stropește de trei ori, ritualic, creștetul bebelușului cu apă sfințită. Părinții pot cere asta preotului! Există însă o rezistență fenomenală la schimbare (în bine!), atât în afara, cât și în interiorul Bisericii Ortodoxe. După botezul mortal de la Suceava, o tagmă fundamentalistă formată din popi și credincioși radicalizați ridică piatra și aruncă cu ea. Pretinzând că ei sunt mama și tata ortodoxiei, talibanii creștini își fac un titlu de glorie atunci când consideră protejarea la înec al nou-născuților la botez un fel de moft păgân. Ritualul botezului nu va fi schimbat după decesul bebelușului de la Suceava, înecat în cristelniță, spune Înalt Prea Sfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Nici lingurița unică folosită la împărtășanie în pandemie. Dumnezeu îi va păzi pe toți, iar dacă cumva mor înecați sau de COVID-19 credincioșii sacrificați vor ajunge, cu siguranță, direct în Rai. Este de fapt și mesajul transmis părinților copilului mort de un site ortodox extremist (foto). Foarte bine, dar dacă Biserica și ritualurile ei ar fi puțin mai umane și mai empatice cu credinciosul, nu era mai bine ca înainte de a ajunge în Rai, micul Iustin să poată să se bucure și de viața pământească care i-a fost dată?
MARȚI, 02 februarie 2021
Caramba, rumanos! Marți o nouă întâmplare aproape incredibilă. Peste o sută de românii care au călcat pe teritoriul Mexicului au fost reținuți de către autorități. O parte dintre ei au fost trimiși cu primul avion înapoi în țară. Alții au fost privați de libertate zile întregi pe aeroportul din Cancun în totală disperare. Mexicanii au și o denumire la procedura asta: se numește ”alertă migratorie”. Autoritățile mexicane nu au explicat de ce românii sunt persoane indezirabile. Există doar speculații. Toate se referă la rețele infracționale românești (furturi din bancomate, crime) care au derulat activități ilegale în regiunea Cancun. Deci, putem înțelege că, din cauza unor interlopi români care au comis acte penale în Mexic, autoritățile locale sunt îndreptățite să monitorizeze mai atent cetățenii românii care intră pe teritoriul mexican. Soluția aleasă însă e de nivel tribal. Probabil din incompetență, lipsă de mijloace eficiente de triere, deficit de tehnologie, poliția mexicană a împărțit suspiciunea paușal la toți cetățenii români care le-au trecut pragul. Toți au fost suspecți, privați de libertate în zona de frontieră, tratați rău ”ca în pușcărie„, închiși în cuști de sticlă și numai intervenția Ministerului de Externe român și riscul unui conflict diplomatic a făcut ca până la urmă românii să fie eliberați și retrimiși acasă. Culmea este că e vorba de Mexic, o țară în care cartelurile de droguri fac legea, crimele sunt sport național, iar corupția e endemică. Și în jungla asta penală autoritățile au considerat familiile cu copii, unii bebeluși, veniți din România în vacanță un pericol? Absurd! Am aflat doar că în Cancun, Mexic, cetățenia română este o crimă!
MIERCURI, 03 februarie 2021
I se cere Puterii să trateze AUR așa cum merită: ca pe tinichea. Zeci de personalități din societatea civilă au semnat o petiție adresată liderilor coaliției de la guvernare, Ludovic Orban, Dan Barna, Dacian Ciolos și Kelemen Hunor, în care își exprimă îngrijorarea cu privire la „deschiderea către dialog” arătată de miniștri Educației, Justiției și Sănătății către conducerea AUR. În mesajul lor, semnatarii scrisorii cer actualei coaliții să nu mai valideze reprezentanții partidului AUR. De ce? Ei explică: ”Pentru că avem de a face cu un partid radical-populist, vehiculând teme fundamentaliste și naționaliste, cu revizitarea teoriilor conspiraționiste, anti-globaliste și anti-individualiste, și cu personaje care răspândesc idei ale extremei drepte, care se exprima frecvent împotriva societății liberale și a sistemului instituțional de valori al democrației liberale”. Adică un partid care nu poate fi un partener de dialog într-o democrație. Observația intelectualilor români este justă. De fiecare dată când un ministru discută cu un șoșoc sau o șoșoacă de la AUR, câștigă teren extremismul și pierde ideea de dialog, cadru constructiv și democrație. Pentru că, domnul George Simion, atunci când merge să discute cu ministrul Sănătății, îl parazitează pe acesta. Exploatează fără scrupule, electoral, vocația democratică a ministrului Voiculescu, care-l obligă pe acesta să dialogheze cu toată lumea. În urma întâlnirii, ministrul nu se alege cu nimic altceva decât timp pierdut. Însă domnul Simion, ohohooo!, poate scoate flăcări pe nări în fața presei. A fost înnobilat cu aura de putere a unui ministru! E deja cineva în fața neam-prostiei! Și apoi totul e după manual. Liderul AUR a declarat imediat după întâlnire, că este „șocat” de „lipsa de viziune a ministrului Sănătății” și de felul deplorabil în care arată ministerul Sănătății, la fel „ca multe spitale din România”. Trambulina furnizată cu naivitate de ministrul Voiculescu a funcționat perfect pentru dl. Simion de la AUR. Au mai validat astfel de trambuline și miniștrii Educației și Justiției. Mesajul semnatarilor scrisorii către liderii actualei alianțe politice aflată la Putere este fără echivoc: nu mai validați AUR. Deja momentul în care trebuie pusă o linie roșie între relațiile partidelor democratice și cele extremiste a sosit.
JOI, 04 februarie 2021
Principalul martor în cazul Navalîi nu poate spune nimic. A murit! Ce convenabil! Un medic rus care l-a salvat de la moarte pe principalul adversar politic al regimului Putin a decedat în urma unui „atac de cord produs subit”. Doctorul Serghei Maksimişin a lucrat timp de 28 de ani la Spitalul de Urgență Nr. 1 din Omsk. A murit joi, la doar 55 de ani, într-un context dubios. Potrivit publicației Lifeshot, Serghei Makimişin a fost internat de urgență miercuri, pe fondul unei hipertensiuni arteriale. A suferit un atac de cord și a murit „subit”, după cum spune conducerea spitalului într-un comunicat sec. Potrivit lui Leonid Volkov, șeful ONG-ului anticorupție al lui Navalnîi, doctorul Maksimișin răspundea de anestezie şi reanimare în ziua de 20 august 2020, fiind pe tură atunci când a fost adus Navalnîi. Medicul „ştia mai multe ca oricine despre starea lui Aleksei, așa că nu pot exclude o acțiune ilegală”, a declarat el pentru CNN, recunoscând însă că „sistemul sanitar din Rusia este foarte prost şi nu e neobișnuit ca doctori de vârsta lui să moară subit”. a adăugat Volkov. Și totuși ce șanse erau ca din milioanele de medici ruși, să moară din cauze naturale exact la timpul potrivit, fix medicul care i-a acordat primul ajutor oponentului lui Putin, după otrăvirea acestuia cu noviciok? Dacă ne gândim cui folosește această moarte subită, răspunsul e logic: nici o șansă! Se remarcă însă o abordare mai profesionistă a intervenției. Medicul Serghei Maksimişin nu s-a aruncat de la fereastra spitalului unde lucra.
VINERI, 05 februarie 2021
An școlar cu structură nouă. Structura anului școlar va fi modificată, astfel că în anul școlar 2021-2022, semestrul I se va încheia înainte de sărbătorile de iarnă, va avea o durată de 14 săptămâni, iar semestrul al II-lea va avea o durată de 20 de săptămâni, din care o săptămână va fi „Şcoala altfel”, a explicat vineri ministrul Educației. Sorin Cîmpeanu. Privitor la acest an școlar, care este mai scurt cu o săptămână decât anul școlar 2019-2020, structura, pusă în dezbatere publică, prevede 34 de săptămâni de școală, după cum urmează: Semestrul I – 17 săptămâni de cursuri (14 septembrie – 29 ianuarie 2021); Semestrul al II-lea – 17 săptămâni de cursuri (8 februarie -18 iunie 2021); Pentru clasele a VIII-a, anul școlar are 33 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 11 iunie 2021, în timp ce pentru clasele din învățământul liceal – filiera teologică, cu excepția claselor terminale şi pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are 37 de săptămâni de cursuri. Vacanţele elevilor sunt programate astfel: vacanța de iarnă (23 decembrie 2020 – 10 ianuarie 2021), vacanța intersemestrială (30 ianuarie – 7 februarie 2021), vacanța de primăvară, Paştele Catolic (2 – 11 aprilie), Paștele Ortodox (30 aprilie – 9 mai), vacanţa de vară (18 iunie 2021 – data din septembrie 2021 la care vor începe cursurile anului şcolar 2021-2022).
SÂMBĂTĂ, 06 februarie 2021
Sorana Cîrstea face lucruri nemaivăzute pe terenul de tenis. din păcate, Negative! ”Sorana a cerut avertisment pentru antrenorul ei! Cu siguranță, a uitat că, dacă arbitrul îl va avertiza pe antrenorul ei, automat, trebuie să o avertizeze şi pe ea, potrivit regulamentului. Pare că soarele a bătut-o în cap în Australia”. Așa a prezentat presa australiană scena fără precedent pe care tenismena Sorana Cîrstea a oferit-o sâmbătă. Enervată de faptul că jocul nu îi ieșea, sportiva noastră l-a pârât arbitrei de scaun pe propriul antrenor, Adrian Cruciat. Momentul s-a viralizat rapid pe rețelele sociale. La 6-3 și 3-0 pentru adversară, Sorana i-a cerut antrenorului ei să tacă din gură. Mai mult de atât, Cîrstea l-a pârât pe acesta arbitrei de scaun și i-a cerut acesteia să îi dea un avertisment propriului ei antrenor pentru că vorbește prea mult în timpul meciului, iar acest lucru o deranjează. Umilirea propriului antrenor nu e o dovadă de bun-simț în nici un sport, cu atât mai puțin în tenis unde rolul antrenorului presupune expres posibilitatea acordării de sfaturi și stabilirea de tactici cu jucătorul în timpul meciului. Modul fără precedent în care a fost umilit antrenorul Adrian Cruciat a fost taxat de presă și social media. Concluzia a fost că pe moment în acel meci controlul a fost preluat de un amestec de nervi, prostie și lipsă de bun-simț. Adică, o minge de meci mediatică împotriva Soranei Cîrstea, pe care aceasta a pierdut-o.
DUMINICĂ, 07 februarie 2021
Fotografia săptămânii
Nadia Comăneci este socotită și acum cea mai valoroasă gimnastă din toate timpurile deși au trecut 30 de ani de la ultima ei medalie. Fosta gimnastă, care anul acesta va împlini 60 de ani, a prezentat publicului, prin intermediul unei rețele sociale, o fotografie de la prima ei medalie, cucerită la Skien, în 1975. În Norvegia, acum 46 de ani, Nadia a luat patru medalii de aur la Campionatele Europene, anunțând cumva performantele remarcabile pe care urma să le obțină. În cariera ei, Nadia a cucerit 25 de medalii la Europene, Mondiale și Olimpiade, 16 dintre acestea fiind de aur.
Monica Pană
