RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 08 februarie 2021
Exploziv. O treime din Poliția Română ”operează” la toaleta din fundul curții sau prin vecini. Că suntem campionii Europei la toaleta externalizată la cucurigu este cunoscut. Ultima statistică este devastatoare. Ponderea locuinţelor din România care nu au o toaletă în interior este de peste zece ori mai mare decât media din UE, România fiind de altfel singurul stat membru UE unde aproape un sfert din populaţie trăieşte în locuinţe care nu au toaleta în interior, arată datele publicate de Eurostat în noiembrie 2020. Ce nu știam este că la fel ca simpli cetățeni români, aceeași problemă delicată, dacă nu mai rău, o are și Poliția Română. Știrea a fost lansată luni de către Ministrul de Interne, Lucian Bode. Acesta a declarat că aproximativ 1.000 de posturi de poliție din cele 3.000 existente la nivel national au încă toaleta în fundul curții sau nu au deloc toaletă! Vă puteți imagina că 178 de posturi de poliție românești nu au toaletă deloc?! Oficialul a declarat că pentru modernizarea infrastructurii MAI, numai pentru acest an, ministerul își propune atragerea a 500 de milioane de euro din fonduri europene. Suma totală pe care ministerul are în plan să o atragă în actualul exercițiu financiar european este de 1,3 miliarde de euro. Printre prioritățile investiționale, desigur, figurează și modernizarea posturilor de poliție. Pe lângă asta, ministrul a spus apoi ca din banii europeni vor fi cumparate noi elicoptere, sute de ambulanțe și mașini de pompieri și vor fi construite peste o sută de unități de pompieri în mediul rural. Desigur, toate cu toalete la indoor.
MARȚI, 09 februarie 2021
Convenabil? 60 de zile de închisoare cu suspendare pentru 23 de mii de euro. O situație inedită a adus o salariată din Brașov în centrul atenției. În luna martie 2019, din greșeală, firma unde lucra i-a virat în cont, pe lângă salariul cuvenit de 1600 de lei, suma de 23 de mii de euro. De aici, lucrurile se complică. Femeia a refuzat să dea înapoi banii, deși a semnat un angajament de returnare a lor. Văzându-se cu atâta bănet pe card, femeia a început să cheltuie din banii virați din greșeală și în câteva luni i-a consumat pe toți. După ce a fost concediată, tânăra a fost trimisă în judecată la Judecătoria Braşov şi a pierdut procesul. Femeia şi-a recunoscut faptele, dar a făcut apel la decizia primei instanţe. Marți instanța superioară a decis: 60 de zile de închisoare cu amânarea pedepsei și 60 de zile de muncă în folosul comunității pentru că nu a returnat banii. Oare câți dintre români ar considera că pentru femeia din Brașov a meritat modul în care a acționat: 60 de zile de pușcărie, cu suspendare, pentru 23.000 de euro?
MIERCURI, 10 februarie 2021
Șoșoacă out! Partidul AUR și-a tăiat singur craca electorală. Dacă partidul ăsta sinistru, amenințător, taliban-ortodox și neo-legionar avea o pată de culoare până acum, ea a dispărut. Pentru majoritatea electoratului AUR, iubitoare de circ neaoș, doamna Șoșoacă a fost atracția majoră. Strofocarea ei în combaterea ”măștii-botniță” în pandemie, aerul ei șăgalnic de Obelix în luptă cu Cezarul de la Cotroceni, furia ei petrecăreață cu care ar fi putut juca pe țambal la bairamuri ilegale, destăinuirile terifiante despre crimele prin vaccinare care se pun la cale au fost, toate, dar toate!, capital electoral pentru alegătorii rătăciți ai AUR. Ce mai, AUR a fost Șoșoacă! Așa cum PRM a fost Vadim! Fețele alungite ale domnilor Simion și Târziu nu vor putea compensa niciodată șoșoacele de până acum. Chiar și marele Donald Trump a conchis pe contul lui închis de pe Tweeter că a fost o greșeală. Nu râdeți! Doamna Șoșoacă e o femeie ultra-cinstită, avocat, și nu-și poate imagina că cineva ar putea minți pe Tweeter. E prea Târziu acum să se mai repare ceva. Degeaba ies acum co-liderii AUR cântând imnuri de unire și putere. După ce i-a porcărit bine, demnă ca o budincă de vanilie, doamna Șoșoacă a plecat din partidul în care, ce lovitură de teatru!, se pare că nu a fost niciodată. Că așa e la AUR! Nu se știe niciodată câți joacă prin partid și câți, pun muzica, pe afară.
JOI, 11 februarie 2021
CSM, complice cu Dragnea, Tudorel Toader și Iordache ”altă întrebare” în susținerea Secției Speciale. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat joi aviz negativ pe proiectul de lege depus la Camera Deputaţilor privind desfiinţarea celei mai toxice instituții create în Republica Dragnea,”Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie” (SIIJ), supranumită ”Secția Specială”. Complicitățile politice din vremea PSDragnea au securizat pe funcție în interiorul CSM magistrați care împing înainte o viziune periculoasă despre funcționarea Justiției, similară cu cea a domnilor Dragnea, Toader și Iordache. Zece din acești magistrați, prin votul de susținere dat supraviețuirii SIIJ, au trădat joi misiunea lor de apărare a independenței Justiției. De ce? Pentru că, Secția Specială are abilitări și puteri nefirești de la un capăt la altul. De exemplu, competență specială pentru preluarea tuturor dosarelor ce implică magistrați. Aceasta prevedere le-a permis procurorilor Secției Speciale să preia dosare în care printre inculpați se regăseau nume grele din PSD, Sebastian Ghiță sau Viorel Hrebenciuc, să încerce să preia dosare cu un evident interes politic, dosarul TelDrum, în care Liviu Dragnea este acuzat de mai multe fapte de coruptie, sau chiar să deschidă dosare pe placul propagandei anti-Justitie, așa cum a fost cel în care era vizat Frans Timmermans, la acea data vice-presedintele Comisiei Europene care tocmai publicase raportul extrem de critic MCV. Tot la excepțional, doar câțiva judecători din CSM (da aceia!), numesc persoanele ce alcătuiesc echipa Secției Speciale. În contrapartidă, orice infracțiune ar face magistrații de la CSM, ei ar fi anchetați doar de colegii lor din Secția Specială. În tot anul 2018 secția a trimis în judecată două dosare, în 2019 tot două dosare, și nu are nici măcar un singur dosar de investigație a corupției în Justiție. Veniturile salariale lunare ale angajaților secției variază între 11.700 și 28.562 de lei. SIIJ a avut permanent un rol inversat față de Justiția normală: s-a luptat cu nevinovații ca să apere vinovații. Este de notorietate că unele dosare înregistrate au primit prioritate la soluționare, iar secția nu s-a sfiit în a lua cele mai dure măsuri în aceste cazuri, chiar dacă nu erau în conformitate cu legea. Vă amintiți dosarul penal (un abuz evident confirmat de CEDO!) împotriva fostei procuror-șef al DNA, actual procuror-șef al Parchetului European, Laura Kodruța Kovesi? Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a calificat drept ilegale măsurile preventive aplicate de SIIJ. Sau anchetele împotriva lui Augustin Lazăr, procurorul general care s-a opus modificărilor abuzive ale sistemului judiciar? De tristă amintire este și dosarul deschis de SIIJ împotriva procurorilor care își făceau corect meseria în procesul de adopție a micuței Sorina, încercând să împiedica plecarea copilului din țară prin încălcarea dreptului ei la liberă circulație. Dintre miile de dosare pe care a pus mâna, în cele în care a investigat a reușit performanța de a elibera infractorii anchetați. Aceste anchete au condus la achitări, amânări sau rejudecări în dosare de corupție. Spre exemplu, familia Cosma din Prahova a scăpat pentru moment de dosare după ce procurorii care i-au anchetat au fost inculpați pentru presupuse abuzuri. Ce a făcut SIIJ cu dosarele preluate? La unele dintre ele a retras calea de atac exercitată de DNA. Un exemplu îl constituie cazul Romsilva, unde soluția inițială, prin care acuzații erau condamnați la închisoare cu suspendare pentru retrocedarea ilegală a 43.000 de hectare de pădure, a fost atacată de DNA. SIIJ a retras calea de atac. Prin tot ce a făcut, Secția Specială a compromis litera și spiritul Legii. Pentru orice cetățean român de bună credință este evident că lupta pentru idependența Justiției trebuie să continue cu desființarea SIIJ. Din fericire, votul CSM este consultativ. Așa că, Ministrul Justiției, Stelian Ion, a semnat proiectul de desființare a controversatei Secții de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Acesta a precizat, într-o conferință de presă, că a luat această decizie în ciuda avizului negativ al CSM, pentru a aduce „normalitate în sistemul de justiție”. Acest proiect va merge în guvern, unde, dacă se va adopta, va merge la aprobare în Parlamentul României. Va fi momentul în care actuala majoritate parlamentară va trebui să dovedească că e diferită de cea din Republica Dragnea.
VINERI, 12 februarie 2021
Buget 2021. Guvernul aplică tratamentul necesar după ”nenorocirile” bugetare ale PSD. Momentul politic al prezentării proiectului de buget pentru acest an a constat în declarația primului-ministru, Florin Cîțu, care i-a solicitat ”tovarășului Ciolacu” să-i dea un telefon ca să-i explice despre bugetul pe acest an. Mesajul transmis de primul-ministru împachetează în el o critică la modul haotic și necugetat în care guvernările PSD au folosit banii publici între 2017 și 2019. Asta a făcut ca România să intre în procedura de deficit încă înainte de pandemie. Prin urmare, spune primul-ministru, modul în care a fost structurat bugetul țării în acest an, ține cont de calamitățile petrecute în ultimii patru ani: trei ani de guvernare PSD iresponsabilă și un an de pandemie. Prima observație care se poate face asupra proiectului de buget pe acest an este că el a fost construit pe un deficit de 80 de miliarde de lei, respectiv 7,16 la sută din PIB. Adică, prezentat altfel, veniturile se ridică la 364,9 miliarde de lei (32,67% din PIB), iar cheltuielile la 444,9 miliarde de lei (39,84% din PIB), Pentru prima dată în ultimii ani, se înregistrează o creștere a cheltuielilor de investiții. Acestea ar urma să fie de 61,43 miliarde de lei, echivalentul a 5,5% din PIB, în creştere faţă de 2020, când acestea au însumat 53 de miliarde de lei. Nevoit de presiunea pusă pe revenirea până în 2024 la deficitul bugetar tolerat de 3 la sută, Guvernul a operat o serie de ajustări cu minus în anumite zone.. Astfel, dintre acestea se poate aminti măsura care impune companiilor de stat cu pierderi prezentarea unor planuri de restructurare pentru a putea primi subvenții de la buget. O altă măsură este suspendarea emiterii de vouchere de vacanță pentru anul 2021. Totodată, studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, pierd gratuitatea pe călătoriile cu trenul, urmând a beneficia de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri și naval. Bugetul este fundamentat pe o prognoză de creştere de 4,3% din PIB.
SÂMBĂTĂ, 13 februarie 2021
ÎPS Calinic, un model pentru ortodoxie. Impresia că biserica națională e de la un capăt la altul încremenită în dictatura dogmei este falsă. La fel ca peste tot, și în BOR, rigidității nesimțitoare a unor prelați li se opune spiritul credincios și empatic al unor preoți cu adevărată vocație de a-L sluji pe Dumnezeu în litera și spiritul Bibliei. Ca de exemplu, ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului. Domnia Sa este primul înalt ierarh ortodox care ia măsuri concrete în legătură cu schimbarea tehnicii botezului, după ce un bebeluş a murit la Suceava, la începutul lunii februarie, la scurt timp după ceremonia de creştinare. În consens cu credința, dar și cu logica și omenia, înalta față bisericească a decis o serie de lucruri simple. Preoţii nou hirotoniţi şi de curând numiţi vor solicita sprijinul unui preot cu experienţă clericală, din cuprinsul protoieriei de care aparţin, preot care împreună cu preotul novice va oficia Taina Sfântului Botez. Preotul cu mai multă experienţă va fi cel care va introduce copilul în apa sfinţită din cristelniţă. Niciun botez de bebeluș nu va putea fi oficiat fără asistenţa unui preot cu experienţă clericală. O altă decizie spune că bebelușii agitați sau care plâng nu vor mai fi scufundați. Se va folosi rânduiala turnării ritualice a apei peste creștetul copilului de trei ori. Privitor la viitorul botezului prin scufundare, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului a declarat că decizia va trebui luată în viitor funcție de starea de sănătate a copilului, de gradul său de agitație, iar înainte de a proceda, preotul trebuie să obțină toate informațiile esențiale de la părinți pentru a se evita o tragedie ca cea de la Suceava.
DUMINICĂ, 14 februarie 2021
Fotografia săptămânii
O impresionantă acțiune de salvare a avut loc duminică dimineața, la Suceava. O echipă de pompieri militari a fost solicitată pentru a elibera o lebădă captivă în apele înghețate ale râului Suceava. După salvare, lebăda a fost fotografiată de pompieri, iar imaginea ei a devenit virală pe rețelele de socializare.
Monica Pană
