RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 27 septembrie 2021

Șefa UE dă de la București undă verde miliardelor de euro pentru România. De ce anunțul nu i-a impresionat pe români? Aterizată direct în mijlocul harababurii politice de pe Dâmbovița, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat luni, la București, aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ea spunând că sunt la mijloc 29 de miliarde de euro pentru investiții, astfel că trebuie implementate toate proiectele asumate. România va primi prin PNRR fonduri nerambursabile în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). În principiu, Consiliul European are acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde EUR sub formă de prefinanțare și anume 13% din suma totală alocată României. Comisia va autoriza următoarele plăți pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor prezentate în planul de redresare și reziliență, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea investițiilor și a reformelor. O astfel de știre și o astfel de vizită la cel mai înalt nivel european ar fi trebuit aplaudată în picioare de români. Nu s-a întâmplat așa! Peste istoricul trist al incapacității noastre de atragere de fonduri europene, s-a suprapus acum și spirala crizei politice din ce în ce mai ample, astfel încât scepticismul general, cronicizat deja, a făcut ca evenimentul de maximă importanță să nu aibă cine știe ce mare impact în societate.  UE a bugetat pentru noi aproape 30 de miliarde de euro. Excelent!  Dar cine va fi în stare să scrie sutele de proiecte necesare pentru accesare, să administreze și să implementeze liber de șpagă mega-investițiile care s-ar putea face cu acești bani? Și mai este un clenci. Dacă România nu trece printr-o reformă instituțională, cu ținte stabilite și acceptate deja,  finanțarea se oprește. Și atunci, din nou,  cine să treacă țara prin toate reformele nepopulare care se cer în sistemul bugetar, în Justiție, în mecanismele care asigură funcționarea statului? Până se poate da un răspuns clar la acest lucru, trebuie ca electoratul să se mulțumească cu mesajul de la Bruxelles care este pozitiv, încurajator, dar și prevenitor. Șefa UE a spus: ” Sunt 29 de miliarde de euro la mijloc. Este bine să fiu azi aici, dar nu este finalul călătoriei. Trebuie să implementăm aceste proiecte, trebuie respectate toate cerințele”. Iar ”cerințele”, să recunoaștem, sunt astăzi marea problemă a României. Românii nu mai au încrederea că mai există cineva care va putea impune respectarea lor spre binele general. Așa că anunțul cu cele 29 de miliarde de euro gata să modernizeze România nu a produs mai multă exaltare în societate decât o promisiune electorală. Una din sutele care au înșelat în ultimii 30 de ani marile speranțe ale electoratului român.

MARȚI, 28 septembrie 2021

Croații fără viză în America. Românii mai așteaptă. De marți, croații au scăpat de vizele pentru SUA. Statele Unite au inclus Croaţia în Programul Visa Waiver, astfel încât cetățenii acestei țări vor putea intra fără viză pe teritoriul american pentru o ședere de până la 90 de zile. Potrivit autorităților din Croația cel mai târziu la 1 decembrie, Sistemul Electronic pentru Autorizarea Călătoriilor (ESTA) va fi actualizat spre a le permite cetățenilor croați să aplice pentru a călători în Statele Unite pentru turism sau afaceri. Croația a aderat în UE, la 1 iulie 2013, la șase ani după România. Și iată, din acest an cetățenii croați sunt liberi să călătorească în ”state” fără nici o opreliște. Românii se pot întreba atunci de ce autoritățile de la București nu au reușit, în de două ori mai mult timp, să ofere această facilitate propriilor cetățeni. Croații nu au alianțe strategice cu americanii, nu au baze antirachetă ca la Deveselu, la ei nu mișună pe țărmuri mini-armate NATO și, totuși, au luat fața românilor atunci când este vorba de a beneficia de un minim gest de ospitalitate americană fără umilința obținerii de vize. Din toate țările Uniunii Europene,  în prezent, doar cetățenii din România, Bulgaria, și Cipru nu sunt incluși în programul Visa Waiver de relaxare a regimului de vize pentru acces pe teritoriul SUA, program de care beneficiază toți cetățenii celorlalte țări membre ale UE. Având în vedere că România este stat membru al UE de 10 ani, credem că ar fi trebuit să beneficiem de acest drept încă de la început. În consecință, ce va face Comisia Europeană în vederea remedierii cât mai rapide a acestei situații? Sau e esențial ce n-am făcut și vom face noi?

MIERCURI, 29 septembrie 2021

Asta ”artă”! Ia banii și fugi. Muzeul de Artă Modernă din localitatea daneză Aalborg i-a oferit unui pictor suma de 84 de mii de euro pentru realizarea a două lucrări. Artistul avea mandat să picteze două lucrări având ca temă relația dintre artă și viața profesională. Așteptările erau ca pe pânză să apară elemente financiare stilizate cu trimitere la venituri medii, profit, rentabilitate. Surpriza a venit atunci când muzeul a deschis pachetul care conținea lucrările pictorului. În loc de explozie de culori și mesaj, înăuntru se găseau două cadre complet goale. Vid! Chiar dacă am putea crede că e vorba de o clasică țeapă, pictorul danez a reușit să-și impună ”lucrările” la expoziția pentru care au fost comandate. Argumentația pictorului s-a bazat pe modul prost în care sunt plătiți artiștii în general. Potrivit acestuia ca să realizeze lucrările în forma cerută de muzeu ar fi trebuit să scoată din buzunar 3300 de euro. El acuză angajatorii care îți cer să faci o muncă grea pentru care până la urmă tot tu salariat trebuie să dai bani ca să o prestezi. Pictorul nu spune însă că după ce ar fi cheltuit cei 3300 de euro pentru realizarea lucrărilor, tot i-ar mai rămâne vreo 80 de mii de euro pentru munca lui. Muzeul intenționează ca după finalizarea expoziției, să ceară artisului banii înapoi. Acesta a declarat că nu îi va înapoia. Dealtfel el și-a denumit cele două tablorui foarte sugestiv în acest sens: ”Ia banii și fugi!”.

JOI, 30 septembrie 2021

Medicamentul care l-a salvat pe Trump și în România. Ministerul Sănătății a anunțat joi semnarea unui contract pentru achiziționarea a 32.800 de flacoane de Veklury (Remdesivir). Este vorba despre celebrul ”cocktail” miraculous, care, anul trecut, l-a salvat de COVID-19 pe președintele american Donald Trump, care manifesta simptome îngrijorătoare de boală. Cantitatea de medicament contractată va fi distribuită, gratuit, spitalelor care asigură tratarea bolnavilor infectați cu SARS-Cov-2 care au forme severe de boală.

 

 VINERI, 01 octombrie 2021

Tragedie la Constanța. Semn rău în sănătate încă de luni. Președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu au însoțit-o pe șefa Comisiei Europene într-o vizită oficială la Spitalul Universitar de Urgență București, luni. O priză ieșită din perete a stârnit un val de ironii pe rețelele sociale, în urma unor fotografii postate din timpul vizitei. A fost un semn rău, ca o premoniție la catastrofa produsă vineri. Ce s-a întâmplat am văzut! Nouă morți! Cât de vulnerabili sunt pacienții români în spitalele patriei depășește orice închipuire deja. În ultimii 11 ani nu mai puțin de 18 incendii au izbucnit în spitalele și depozitele de medicamente românești. Ca după fiecare catastrofă s-au adus acuzații, au fost declarații stupide, s-a aruncat vina în sus și în jos cum s-a putut mai bine. Ce e interesant de văzut este ce reacție, din afară, a avut lumea față de coridorul morții pe care sistemul medical românesc din România l-a creat în ultimii ani în spitale. Iar presa internațională, după Constanța, ne face praf. „Sistemul românesc de sănătate se afla sub presiune încă dinainte de pandemia de COVID-19, afectat de corupţie, ineficienţă şi conducere politizată”, arată Reuters. România are una dintre cele mai puţin dezvoltate infrastructuri în domeniul sănătăţii din UE, cu un singur spital construit în ultimii 30 de ani și cu medici care au emigrat, subliniază agenţia. Ni se descrie practic o realitate care afectează pacientul român, atunci când nu-l arde de viu. Corupție, ineficiență și politizare, cancerele care ucid pacienții români.  Cât de jos am ajuns ne arată fotografia făcută luni. Este absolut inadmisibil pentru demnitatea noastră națională ca într-un salon modernizat de spital în care se află în vizită de prezentare a unor investiții șefa Comisiei Europene, președintele și prim-ministrul României, o priză să aibă statut de atârnătoare din perete. Dacă acolo, după modernizare, așa stau lucrurile, e de mirare că tragedii ca la Constanța, Balș, Piatra-Neamț nu se produc zilnic!

SÂMBĂTĂ, 02 octombrie 2021

România, performantă la NET. Un studiu realizat de o companie britanică privitor la performanțele și prețul serviciilor de internet în Europa, plasează România pe unul din cele mai râvnite locuri. Suntem buni la asta! Studiul arată că în România, costul conexiunii broadband pe lună este de 10,59 dolari, mai mic decât cel din Ungaria (15,45 dolari/lună) și chiar sub cel din Bulgaria (12,69 dolari/lună). Cea mai ieftină conexiune este în Ucraina, 6,41 dolari/lună. Pentru un cetățean din Mauritania (Africa) Internetul înseamnă o mică avere, abonamentul lunar fiind de 712 dolari. Studiul a făcut și o comparație a vitezei internetului între diferitele țări de pe Glob. Criteriul de evaluare a fost timpul de așteptare pentru descărcarea unui film de 4 gigabytes. Un român trebuie să aștepte 3 minute și 14 secunde. De aici începe o comparație între timpi, cu diferențe șocante în unele cazuri. În Ungaria, timpul de așteptare pentru a downloada un film de 4 Gb este de 3 minute și 39 de secunde, în timp ce o persoană din Ucraina așteaptă 10 minute și 9 secunde. Cel mai mic timp pentru descărcare este în Singapore, 2 minute și 55 secunde. Dar există și extreme de ”lentoare”. În Guineea Ecuatorială, de exemplu, downloadarea filmului nu se poate face mai repede de 15 ore, 10 minute și 13 secunde. Totodată, studiul britanic a colectat și analizat date din 6.148 de planuri de date mobile din 221 de țări și teritorii pentru a identifica în ce zone sunt cele mai mici prețuri. Cel mai ieftin internet pe smartphone există în Israel unde 1 GB se vinde cu 0,15 dolari. Tot Guineea Ecuatorială e și la capitolul date mobile cea mai scumpă țară pe glob. Un GB de transfer de date pe smartphone costă în această țară 49,67 dolari.

DUMINICĂ, 03 octombrie 2021

Lava vulcanului care a erupt în urmă cu zece zile pe insula La Palma din arhipelagul spaniol al Canarelor a ajuns la ocean în noaptea de marţi spre miercuri, un fenomen potenţial periculos, ca urmare a riscului producerii de gaze toxice şi particule nocive. Vulcanul Cumbre Vieja de pe insulă a început să erupă pe 19 septembrie.

 

 

Monica Pană

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.