Rezervele de apă, în scădere

În principalele 40 de lacuri de acumulare (cu folosință complexă) administrate de Administrația Națională „Apele Române”, respectiv Hidroelectrica, avem disponibil un volum de 3,03 miliarde de metri cubi de apă față de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022.

Chiar dacă rezerva de apă este în scădere, aceasta este suficientă pentru localitățile mari, care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafață.

„Coeficientul de umplere este de 70,04%, fiind în scădere față de începutul lunii iulie, când se situa în jurul valorii de 80%. Estimăm că, la sfârșitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație, industrie și producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național, vom reuși să menținem un coeficient de umplere de peste 62%.

În acest moment, din cele 120 de secțiuni de monitorizare ale secetei hidrologice, în 24 dintre acestea s-au inregistrat debite sub cel minim necesar pentru satisfacerea cerințelor de apă sub aspect cantitativ. În aceste secțiuni, nu poate fi asigurat simultan necesarul de apă pentru toate folosințele. De aceea, este necesară aplicarea Planului de restricții și utilizare a apei în perioade deficitare. Fiecare folosință își stabilește pragurile și debitele care pot fi restricționate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricții care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislației în vigoare”, arată Apele Române.

Administrația Națională „Apele Române” face în continuare apel la calm și responsabilitate socială.

Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiștii Administrației Naționale „Apele Române”, precum și de la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, situația la această oră se prezintă astfel:

În special în zona orașelor mici și a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate județe sunt: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea, în special acolo unde nu există un sistem de alimentare centralizat, iar necesarul de apă este asigurat cu preponderență din puțuri sau foraje.

La nivel național, sunt 668 de localități alimentate cu program restricționat, respectiv:

252 de localități (din 22 județe) care dispun de sisteme de alimentare cu apă: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Mehedinți, Bihor, Teleorman, Brașov, Ilfov, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Buzău, Ialomița, Dolj, Gorj și Bihor);

416 de localități (din 12 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Neamț, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara) care nu dispun de sisteme de alimentare cu apă.

În toate aceste localități care dispun, respectiv nu dispun de sisteme de alimentare, necesarul de apă este asigurat din sursa de apă subterană. Este vorba despre un procent de 20-30% din numărul total al fântânilor care sunt parțial secate.

Debitul Dunării la intrarea în țară a fost în scădere având valoarea de 1800 mc/s fiind mai puțin de jumătate față de media multianuală a lunii august (4300 mc/s).

În aval de Porţile de Fier debitele au fost în creștere pe sectoarele Gruia – Calafat, Turnu- Măgurele – Zimnicea și Isaccea – Tulcea, staționare pe sectoarele Bechet – Corabia, Giurgiu – Oltenița și la Galați și în scădere pe sectorul Călărași – Brăila.

La stația hidrometrică de la Cernavodă nu sunt probleme în asigurarea debitului necesar pentru funcționarea celor două grupuri ale CNE Cernavodă, întrucât mai sunt 0,57 metri (= 57 cm) până la atingerea treptei II (de avertizare).

Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creștere și va ajunge până la valoarea de 2600 mc/s până la sfârșitul lunii august.

Debite în creștere, pe alocuri cu depăsirea cotelor de atenție

Conform Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitele au fost în creştere datorită precipitațiilor căzute în interval și propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Tur, Vedea, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat, Buzău, Bârlad, bazinele mijlocii și inferioare ale Argeșului, Moldovei, Sucevei, Prutului, bazinele inferioare ale Jiului și Ialomiţei și râurile din Dobrogea unde au fost, în general, staționare.

Pe Someșul Mic, Arieș, cursul superior al Prutului şi pe cursul mijlociu și inferior al Someșului, debitele au fost în scădere.

Scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, formarea de viituri rapide cu efecte de inundaţii locale şi creşteri mai importante de niveluri şi debite cu atingerea şi depăşirea COTELOR DE ATENŢIE s-au produs pe unele râuri mici din Maramureş, Banat și nordul Moldovei din cauza precipitaţiilor înregistrate, sub formă de aversă şi cu caracter torenţial, mai însemnate cantitativ, căzute în interval.

Debitele se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80% din normalele lunare, mai mari, în jurul și peste normalele lunare pe râurile din bazinele hidrografice Vișeu, Someșul Mare, bazinele superioare ale Izei, Jiului, Sucevei, Moldovei, bazinul superior și mijlociu al Bistriței și afluenții Oltului inferior şi mai mici (sub 30% din mediile multianuale lunare) pe Râmnicu Sărat și pe unii afluenți ai Trotușului și Bârladului.

 

Monika BACIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *