Un nou pas pentru salvarea Bisericuței de lemn din Vălari, monument unic în țară

„Dragi prieteni, avem o nouă veste minunată! Școala de conservare a patrimoniului cultural din lemn, susținută de OAR și The King’s Foundation, a primit o nouă finanțare pentru anul 2026. Ca urmare, ne vom muta activitățile din jurul bisericii de lemn arse din Povergina (TM) în jurul bisericii de lemn „Sf. Nicolae” din Vălari (HD)”, scriu cei de la Asociația Biserici Înlemnite.

În urmă cu mai bine de un deceniu, bisericuța din Ținutul Pădurenilor apărea pe lista “The 7 Most Endangered – 2014”, în topul construcţiilor de patrimoniu periclitate din cauza stării avansate de degradare. În document sunt menționate şi bisericile vechi de la Sălciva, Dumbrăviţa, Alun, Curechiu, Căzărmăneşti şi Gothatea. Atunci semnalul de alarmă a fost tras de Fundaţia Pro Patrimonio, a alcăluit o listă cu peste 60 de biserici de lemn din judeţele Hunedoara, Sibiu, Gorj şi Vâlcea, toate clasate drept monumente de categoriile A şi B. În urma cercetărilor din teren din perioada anilor 2007-2009 împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România, specialiştii au constatat că unele dintre acestea sunt în prag de colaps. Nici episcopia, nici statul nu s-au arătat dornice să aloce bani pentru conservarea şi reabilitarea acestor construcţii.

Biserica „Sf. Nicolae” din Vălari este considerate unică în ţară: „ … se află în partea de jos a satului și este datată dendrocronologic din anul 1677. Farmecul locului și calitatea artistică a construcției răsplătesc efortul de a o vizita. Ceea ce surprinde vizitatorii și specialiștii este tehnica de construcție, cu stâlpi prinși în tălpi și grinzi de stejar și cu fundătură din scânduri de brad bătută pe interior. Această mică biserică de țară este un relict în arhitectura de lemn sacrală, unica de acest fel cunoscută până în prezent în țară. O biserică asemănătoare a existat în satul vecin Toplița până în 1932 și alta în satul Hășdat până în 1938, amândouă înlocuite de biserici de zid.”, arată prezentarea Institutului Național al Patrimoniului. Specialiștii INP cred că cea mai mare valoare a monumentului este unicitatea: arhitectul și cercetătorul Al. Baboș, expert în patrimoniul cultural din lemn al României, consideră că biserica cu hramul Sf. Nicolae este un monument unic în țară prin sistemul constructiv nemaiîntâlnit.

Timpul şi intemperiile au degradat serios construcţia amplasată pe un deal, printre casele localnicilor construite de jur împrejur. Se spune că a fost adusă aici de sus din munte, de la Poiana Răchiţeli, în urmă cu 200 de ani. Structura de rezistenţă este realizată din lemn de stejari, iar felul cum sunt îmbinaţi buştenii a surprins istoricii şi arhitecţii: „Biserica de la Vălari este considerată de către specialişti o biserică unică din punctul de vedere al construcţiei de elevaţie: este vorba de stâlpi înguşti din lemn de stejar care sunt prinşi în tălpoaie şi bârne de stejar şi căptuşiţi de la interior spre exterior prin scânduri de brad. Este o biserică dreptunghiulară, care însă face trimitere prin această tehnică de construcţie unică, spre sanctuarele dacice. La exterior, biserica beneficiază de un bogat decor sculptural, la interior nu a fost niciodată pictată, însă a fost împodobită iconografic cu valoroase xilogravuri în secolele 18-19. Xilogravurile sunt icoane realizate pe hârtie, printr-o tehnică similară ştampilei”, explică părintele dr. Florin Dobrei.

Regretatul etnolog hunedorean, Marcel Lapteş, confirma: „Patrimoniul bisericilor de lemn hunedorene este variat, în sensul că fiecare asemenea biserică are ceva deosebit. Cea de la Vălari, din Ţinutul Pădurenilor, este cu adevărat o capodoperă a meşteşugului artei populare ţărăneşti în construcţia ei. Dacă ne uităm atent la ea, pe lângă celelalte, pe talpa clădirii, care este din piatră de râu, toate bârnele sunt aşezate, după stilul vechi dacic, în coadă de rândunică. Asta dovedeşte pe undeva că noi am preluat în spiritualitatea noastră şi anumite aspecte materiale ale culturii vechi. Putem spune fără să greşim că bisericile vechi de lemn din judeţ sunt permanenţa unui popor care dintotdeauna a iscat frumuseţi deosebite”.

În ultimul timp, mai multe persoane voluntare și mai multe ONG-uri precum Fundația Pro Patrimonio, Ambulanța pentru Monumente, Asociația Biserici Înlemnite au sărit în ajutorul acestei bijuterii, iar, datorită finanțării oferite de Ordinul Arhitecților din România și The King’s Foundation, sprijinul va continua: „În cadrul programului de anul viitor, la noua locație vor avea loc primele intervenții structurale asupra monumentului – în special înlocuirea tălpilor degradate –, o școală de vară dedicată studenților, precum și numeroase evenimente culturale și activități educative de dialog despre patrimoniu adresate comunităților locale, cu accent pe copii și tineri”, scriu cei de la Asociația Biserici Înlemnite care au ca parteneri în acest proiect Primăria Toplița, Facultatea de Arhitectură și Urbanism Timișoara, Institutul Național al Patrimoniului, Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Direcția Județeană de Cultură Hunedoara și Muzeul Național al Țăranului Român.

Biserica de lemn „Sf. Nicolae” este inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Hunedoara. Echipa Biserici Înlemnite a devenit în anul 2021 Asociația Biserici Înlemnite, iar scopul declarat al asociației din Timișoara este revitalizarea interesului pentru patrimoniul unic al bisericilor de lemn din România.

Laura OANA