Zeci de percheziții pentru destructurarea unei grupări transfrontaliere
DIICOT anunţă că, marţi, au fost făcute 32 de percheziţii pentru destructurarea unei grupări transfrontaliere constituite de cetăţeni camerunezi. Aceştia sunt acuzaţi de fraude informatice cu prejudiciu estimat la un milion de dolari, în dauna a 30 de companii din străinătate. Câte o percheziţie a avut loc şi în Olanda şi Irlanda.
„La data de 10.08.2021, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul BCCO Bucureşti – Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice au efectuat un număr de 32 de percheziţii domiciliare, pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Cluj, Dolj şi Braşov, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea infracţiunilor de fraudă informatică, acces ilegal la un sistem informatic, fals informatic, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals privind identitatea, fals în declaraţii, participaţie improprie la uz de fals, participaţie improprie la fals intelectual, înşelăciune, favorizarea făptuitorului şi spălare a banilor. Concomitent, în urma cooperării internaţionale, au mai fost efectuate câte o percheziţie domiciliară pe teritoriul Irlandei şi Olandei”, a transmis, marţi, DIICOT.
Sursa citată a precizat că, începând cu anul 2017, pe raza municipiului Bucureşti mai mulţi cetăţeni camerunezi au constituit şi au activat în cadrul unei grupări infracţionale organizate transnaţionale, specializate în comiterea unor infracţiuni în mediul online.
„Astfel, suspecţii au creat pagini de internet / adrese de email false, ce păreau a aparţine unor societăţi comerciale specializate în vânzarea en-gros a unor produse alimentare sau nealimentare şi, cu scopul de a induce în eroare potenţialii clienţi, au expediat prin email oferte de vânzare a unor produse, întocmite în numele societăţilor reale menţionate, solicitând plata în avans pentru livrarea bunurilor. După ce persoanele vătămate acceptau pretinsele oferte şi efectuau plăţile în avans, aşa cum le era solicitat, bunurile respective nu erau livrate, iar pretinşii vânzători nu mai puteau fi contactaţi. Transferurile de bani erau realizate de către persoanele vătămate în conturi bancare deschise (în baza unor documente falsificate sau declarate sustrase) la diverse bănci din Romania şi mai apoi erau retrase în numerar de la bancomate de pe teritoriul României sau din străinătate”, a mai precizat DIICOT.
Potrivit procurorilor, liderul grupării a fost cel care a solicitat și obţinut, prin intermediul relaţiilor sale din Camerun, o serie de acte de identificare false, respectiv paşapoarte ce păreau în general emise de către autorităţile franceze, întrucât unităţile bancare erau mai puţin reticente cu privire la solicitările de deschidere conturi bancare provenite de la cetăţeni francezi.
„După deschiderea conturilor şi activarea acestora, au fost puse la dispoziţia liderului, prin transmiterea documentelor de deschidere conturi, credenţialele de acces şi cardurile aferente. Următorul nivel al activităţii infracţionale a constat în identificarea, prin intermediul internetului, a unor societăţi comerciale din Romania cu obiect de activitate legat de producerea si comercializarea de material lemnos, puţin vizibile in mediul online, cărora liderul grupării le-a uzurpat identitatea, prin crearea, pe diverse platforme de comerţ online de tipul business to business, a unor profiluri utilizând denumirea şi datele de identificare ale societăţilor menţionate, creând aparenţa că paginile/ profilurile ar aparţine societăţilor comerciale reale, prin intermediul cărora comercializau bunuri sau servicii fictive/inexistente”, au mai transmis procurorii.
Mai mult, în vederea creşterii credibilităţii şi promovării în mediul online a companiilor prin intermediul profilelor create pe platformele de comerţ online şi prin urmare şi a produselor comercializate, liderul grupării a conceput o reţea de pagini web, site-uri, prin care era prezentat obiectul de activitate constând în producerea şi comercializarea de material lemnos şi oferte de produse ale societăţilor respective.
În vederea maximizării profiturilor şi a resurselor utilizate, schema infracţională aplicată presupunea introducerea unei aşa-zise societăţi de transport mărfuri (shipping) în calitate de partener comercial al furnizorului de bunuri din Romania, care îi era prezentat victimei ca având rolul de a-i livra bunurile achiziţionate.
„Pentru ca persoanele vătămate să nu aibă dubii că sunt în contact cu o veritabilă companie de shipping şi pentru a da curs eventualelor solicitări de fonduri, site-ul utiliza un modul/ script dedicat de urmărire/ trasabilitate care în funcţie de coordonatele de localizare introduse cu privire la punctul de expediţie şi cel de destinaţie, genera un cod de tipul AWB pe care îl transmitea victimei împreuna cu link-ul spre „pagina de tracking” a site-ului, iar în urma utilizării contului, erau generate informaţii false cu privire la expediţia în sine şi locaţie”, a mai arătat DIICOT.
S-a reţinut faptul că, membrii grupării au obţinut din activitatea infracţională suma de peste 1.000.000 de dolari, în dauna a peste 30 de companii din străinătate.
news.ro
