Ziua Internațioanală a Donatorilor de Celule Stem: Directorul Registrului spune că pacienţii cu boli grave de sânge au şanse mai mari de vindecare dacă se înscriu 300-500.000 de donatori/Cine poate dona şi care e procedura

Aurora Dragomirişteanu, directorul general al Registrului Naţional al Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice a declarat într-un interviu acordat News.ro că este nevoie în acest moment de mai mulţi români care să se înscrie în acest Registru, astfel încât mai mulţi pacienţi cu cancere ale sângelui dar şi alte boli hematologice grave să poată face transplant de celule stem hematopoietice şi astfel să primească mai multe şanse la viaţă. Astăzi este marcată Ziua Internaţională a Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice iar în Registrul Naţional sunt înscrişi ca donatori puţin peste 86.000 de români, fiind nevoie ca această cifră să depăşească 300 de mii de oameni.

„Ziua Internaţională a Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice este deosebită, pentru că este ceea ce putem să transmitem celor care s-au înscris în Registru, celor care au donat deja, înseamnă un simplu mulţumesc care arată credinţa în valorile noastre, în respectul pe care îl datorăm acestor oameni, datorită lor sute de pacienţi sunt salvaţi, au a doua şansă la viaţă. Este o luptă contra cronometru pentru pacienţii care suferă de cancer de sânge.

Speranţa că pot fi vindecaţi este în aceşti donatori care sunt înscrişi în Registru, cred că acei oameni care sunt sănătoşi şi care consideră că sănătatea lor poate să fie plasa de siguranţă pentru cineva care vreodată o să aibă nevoie, dacă este frate sau soră, genetic neînrudit, nu ştiu, undeva, şi poate salva, este un lucru extraordinar”, a explicat directorul Registrului.

Un număr insuficient de români înscrişi în Registrul Naţional. Un număr cât mai mare de oameni înscrişi în acest Registru este extrem de important pentru că foarte mulţi pacienţi nu găsesc donator compatibil în rândul rudelor foarte apropiate. Cu cât este mai mare numărul donatorilor înscrişi, donatori din arealul nostru geografic, cu atât cresc şansele ca pacienţii din România să găsească donator şi implicit şanse mai multe la viaţă. 

„86.530 de români sunt în acest moment în Registrul din România. Este extrem de important ca românii să se înscrie în Registru pentru că o treime din pacienţii români care au indicaţie de transplant de celule stem nu au frate sau soră care să le fie compatibili.

Cu cât ne depărtăm de aria geografică de origine, de provenienţă a unui pacient, cu atât şansele de a găsi pe cineva care să fie compatibil scad.

De aici trebuie să fim cât mai mulţi iar dovada este faptul că registrele din ţările unde numărul donatorilor se apropie de 500 de mii găsesc donatori compatibili pentru peste 95% dintre pacienţii din ţara respectivă”, a precizat Aurora Dragomirişteanu.

Persoanele eligibile. Cine poate deveni donator de celule stem hematopoietice? Femeile însărcinate sau aflate în perioada lăuziei nu pot dona astfel de celule. Registrul din România, interconectat cu toate Registrele similare din Europa şi din lume. Există Registre în 61 de ţări. 

„Orice persoană care este sănătoasă, care nu are probleme grave de sănătate este eligibilă dacă are 18 ani, se poate înscrie în Registru până la 45 de ani, rămâne în Registru până la 60, perioadă în care poate dona dacă va fi identificat ca fiind compatibil.

Femeile care sunt însărcinate sau care au născut nu pot dona în perioada sarcinii sau în perioada lăuziei dar sunt persoane eligibile, odată înscris în Registru nu înseamnă automat că donezi, iar momentul donării în cazul unei persoane care este identificată ca fiind compatibilă este stabilit în urma unei consultări atât cu donatorul, cât şi cu medicul pacientului, direct în cazul în care este într-un centru din România, fie prin intermediul altui registru dacă pacientul nu este în ţară.

Registrul din România este interconectat cu toate registrele care îndeplinesc aceste condiţii standardizate, atât la nivel european, cât şi la nivel internaţional.

Sunt 61 de ţări care au registre, care îndeplinesc aceste condiţii, ţări în care se poate realiza transplant de celule stem de la donator înrudit împreună numără peste 40 de milioane de donatori, care reprezintă 0.5% din populaţia lumii.

Registrul din România cu cei un pic peste 86 de mii de donatori reprezintă mai puţin de 0.5% din populaţia României, reprezintă 0.45% din populaţia României.

Din experienţa colegilor din ţările europene o cifră între 300 de mii şi 500 de mii de persoane din ţara respectivă asigură identificarea rapidă în perioada în care se poate face transplantul pentru peste 95% dintre pacienţii acelei ţări”, a explicat directorul Registrului din România.

Procedura medicală. Ce se întâmplă din momentul în care se găseşte un donator de celule stem hematopoietice pentru un pacient care are nevoie de transplant. 

„Odată identificat, donatorul este sunat, se stabileşte un consult medical astfel încât să ne asigurăm că persoana care este compatibilă nu are ea probleme de sănătate, şi în funcţie de cum îşi poate organiza restul activităţilor, în funcţie de starea pacientului, se stabileşte momentul cel mai potrivit pentru a dona astfel încât să se poată face transplantul imediat, astfel încât şansa de reuşită să fie mare.

Ce presupune donarea? 

Persoana care urmează să doneze alege cum anume vrea să doneze, poate să doneze din sângele periferic şi atunci este nevoie de internare, se fac nişte injecţii dimineaţa şi seara care nu sunt dureroase, este factor de creştere leucocitar care determină creşterea numărului de celule stem în sângele periferic astfel încât ele să fie recoltate prin abord venos, printr-o procedură care se numeşte afereză.

Este practic identică cu donarea de eritrocite sau de trombocite.

Cealaltă metodă presupune internarea pentru o zi, se face sub anestezie, şi fără mobilizare prin puncţie în oasele late ale bazinului, se extrage o cantitate undeva între 100 şi 150 de ml de sânge concentrat în celule stem hematopoietice.

Decizia este însă a donatorului. Majoritatea donatorilor aleg să doneze din sânge periferic”, a detaliat Aurora Dragomirişteanu.

Ce alte afecţiuni pot fi tratate cu celule stem hematopoietice în afară de cancerele de sânge? 

„Toate bolile care afectează major măduva osoasă hematogenă. Sunt în primul rând boli genetice, care predispun la dezordini hematologice sau imunologice, anemia Falconi, ablazia medulară care are grade diferite de severitate şi cauzele sunt nu doar congenitale, pot fi şi virale sau factori chimici. Sau bolile hematologice grave care au manifestări severe cum este talasemia majoră.

Lupta cu cancerul nu este uşor de dus, nici de pacientul care primeşte un aşa diagnostic şi nici de familie.

Dar dacă boala este stabilizată şi există un donator compatibil, această luptă este mult mai uşor de dus, speranţa că merită să lupţi pentru că ştii că există undeva cineva care poate să fie tratamentul tău, este extrem de important.

Atunci când nu găseşti donator lupta asta este mult mai grea, şi cu fiecare cură de chimio şi radioterapie calitatea vieţii scade iar condiţia pacientului devine din ce în ce mai grea.

Există susţinere prin programul Ministerului Sănătăţii, atât pentru înscrierea în Registru, testarea persoanelor înscrise, procedura de donare şi procedura de transplant, indiferent dacă persoana este sau nu asigurată, toate aceste cheltuieli sunt acoperite prin programul Ministerului Sănătăţii”, a declarat Aurora Dragomirişteanu.

Peste 400 de proceduri de transplant de celule stem hematopoietice făcute în România. Extrem de important pentru reuşită este momentul în care se face procedura şi tipul de diagnostic pe care îl are pacientul. 

„Sunt 414 proceduri de transplant, 40 dintre ele sunt DLI, este o infuzie leucocitară de la acelaşi pacient, pentru acelaşi pacient pentru a preveni recăderea bolii. Au fost trataţi până astăzi 371 de pacienţi cu donator neînrudit. Rata de succes este foarte mare, este la nivelul mediei europene, în funcţie de momentul la care se face transplantul, reuşita transplantului este pe termen lung pe o perioadă mai scurtă, depinde de diagnostic. Sunt diagnostice la care rata de succes merge până la 90%, faza, momentul în care este făcut transplantul decide”, a explicat pentru News.ro Aurora Dragomirişteanu.

 

 

news.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.