VIDEO. NRG Robotix din Deva, la cel mai mare Campionat de Robotică din România

Robot în lucru…

Când au intrat, acum aproape o jumătate de an, în proiectul ăsta habar n-aveau nici cu ce se mănâncă, nici cât de greu va fi. Au fost aproape 30 de adolescenți la început, elevi ai Colegiului Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, foarte entuziaști, care au anunțat că vor să fie parte din proiect. Apoi, din cei 30, mentorul lor, profesorul de educație tehnologică și tehnologie multimedia, Paul Țoța, a selectat 14. Pe parcurs, îngrijoraţi de greul care avea să vină, unii au început să renunțe. În cele din urmă, profesorul a rămas cu o mână de adolescenți. Şapte tineri, diferiţi precum însoţitorii lui Harap-Alb, dar care au de gând să facă treabă bună împreună, chiar dacă sunt novici în competiţiile de robotică. Şi, în ciuda faptului că nu vin de la liceul cel mai bine cotat din Deva. Cu ei, cu cei șapte, va pleca dascălul lor chiar mâine la București unde are loc cel mai mare Campionat de Robotică din Romania. Peste 1200 de elevi, care alcătuiesc 90 de echipe, din 55 de orașe s-au înscris, potrivit paginii de Facebook a BRD, la competiţia naţională BRD First Tech Challenge, care se desfășoară în perioada 23-25 martie, 2018, la Sala Polivalentă, din Capitală, cu sprijinul a 300 de mentori și 200 de voluntari.

Cum să construieşti o echipă şi un robot. De la zero.

Mai întâi, au avut problema asta: nu aveau echipamentele necesare. „Înainte de Crăciun noi am primit kit-ul

Bogdan, specialist în “şurubăreală”. Şi nu numai!

de bază, dar acesta nu era suficient. În primă fază printr-un efort personal i-am ajutat și și-au luat primul telefon. Aveau nevoie de două telefoane, dar toți sponsorii aveau următoarea problemă: pe ei nu reușești să-i convingi, decât dacă vii cu ceva concret. Ei nu îți dau banii dacă vii cu povești de genul: «Știți, noi o să facem și o să dregem…» Noi ne-am înscris în concurs în octombrie, prin 16 noiembrie cred că s-a anunțat oficial lista și am aflat că suntem acceptați. Din 90 de echipe acceptate, noi am fost pe locul 59, iar Colegiul Național «Decebal» pe locul 60. Ordinea a fost dată de documentația pe care am trimis-o: care e ideea noastră, ce ne motivează… Inițial am intrat cu 14 copii în concurs dar, pe parcurs, au început să renunțe pentru că dăduseră de greu”, povesteşte mentorul tinerilor, Paul Ţoţa. După ce au fost acceptați au primit și documentația de concurs: vreo 700 de pagini, în limba engleză. „Atunci am început să pierd o mulțime dintre copii. Însă, pentru că de la început doriseră foarte mulți să se înscrie, am avut de unde să completez.” Profesorul a a avut de unde să își încropească un grup potrivit pentru competiţie, mai ales că, dacă la început organizatorii cereau ca echipa să fie alcătuită din șase elevi, în cele din urmă numărul minim a fost stabilit la doar trei elevi: atâția câți sunt necesari pe terenul de joc. Cu toate acestea, la București devenii vor merge cu o echipă de șapte.

Liceele tehnice, „calificate” pentru competiţii de top

“Maestrul şi ucenicul”, la programare software.

Liceele tehnice sunt privite doar din punctul de vedere al BAC-ului, dar, adevărul e că, la nivel profesional, ele sunt, clar, deasupra liceelor teoretice, pentru că noi asta facem: practică. Mai sunt alte două licee care sunt, oarecum, înaintea noastră Colegiul Național de Informatică Traian Lalescu din Hunedoara și Liceul Tehnologic din Petrila. Cu domnul Mircea Nistor ne-am ajutat foarte mult: chiar astăzi copiii au vobit între ei, am făcut schimb de experiență și chair am fost la Hunedoara. Ne-am întâlnit și am organizat o competiție amicală. Și cu Liceul Tehnologic din Petrila am colaborat foarte bine”, adaugă Paul Țoța. Pentru că, potrivit profesorului, importantă, în acest concurs nu este competitivitatea, ci chiar spiritul de colaborare, de întrajutorare și de echipă. „Încercăm să-i pregătim pe copiii pentru următorii 10-15 ani”, spune el, când nu vom mai vorbi neapărat de specialiști pe anumite segmente sau meserii, ci de profesioniști adaptabili, capabili de reconversie profesională, atunci când aceasta va fi ceruttă și, desigur, capabili de munca în echipă. Tocmai de aceea, din grupul celor șapte de la Deva, care și-au spus NRG Robotix, fac parte doar cei care au reușit să facă față muncii constructive, împreună.

Coeziunea echipei? Unitate în diversitate

Paul Țoța spune că n-a fost ușor. Organizarea și sudarea echipei este una dintre cele mai dificile etape,

S-au “dat este cap” şi au construit un robot.

însă, din fericire, cei care s-au dovedit a nu fi capabili să colaboreze cu colegii lor s-au autoexclus. Acum din echipă fac parte atât elevi de top ai liceului, cât și dintre cei de mijloc sau chiar codașii clasei lor. Faptul că au rămas la urmă nu-i face, însă, mai puțini inteligenți și capabili. Este și cazul lui Vlad, care spune, cu seninătate că este corigent la cinci materii. Are, însă, timp să recupereze. Și chiar vrea s-o facă. Mai mult, tinerii din echipa cu care a lucrat recunosc că ajutorul lui a fost esențial, iar mintea prietenului lor s-a dovedit a avea sclipire de geniu: „Ne băteam capul cu o chestie pe care nu am reușit să o rezolvăm zile întregi și numai ce a venit Vlad și, în câteva minute, ne-a dat soluția”, povesteşte Bogdan. Andreea este una dintre fetele din echipă. I s-a părut interesant proiectul coordonat de Paul Țoța, Luminița Coman și Corina Cojan și și-a spus că sigur va avea multe de învățat. Mărturisește că, la început, mentorul li s-a părut, unora dintre ei, cam dur. Acum, însă, când privesc în urmă, recunosc și ei că fără disciplină și seriozitate n-ar fi făcut nimic, așa că pretențiile profesorului au fost mai mult decât întemeiate.

Un robot şi multă mediatizare

Conctrucţia robotului a cerut luni întregi de muncă.

Au fost foarte bucuroși când, la Cluj, la competiția regională premergătoare celei de la București, au fost una dintre cele trei echipe care au îndeplinit, întocmai, criteriile standard de construcție a robotului. Devenii spun că ar fi putut să construiască un robot și mai performant. Însă, pentru asta le-ar fi trebuit bani. Au obținut ei câteva sposorizări, însă banii au mers pe strictul necesar, care s-a alăturat kit-ului de bază, și pe deplasările impuse de proiect. Au văzut cum echipa de la Hunedoara a crescut într-un an cât alții în șapte și cum faima elevilor coordonați de profesrul Mircea Nistor a făcut ca sposorizările să vină, singure, spre constructorii robotului. Însă nici devenii n-au stat degeaba: la partea de „outreach” (engl. deschidere către comunitate şi informarea acesteia), ar putea să fie cei mai buni.

Cum să sudezi o echipă

Şi mai au, devenii, un as în mânecă.. Pentru că, în tot timpul ăsta, au adaptat ideile excepţionale pe care le-au văzut

Sarcini multiple pentru robotul NRG.

la alte echipe. E vorba de o mascotă cu care vor merge la concursul de la Bucureşti, dar despre care nimeni nu vrea să vorbească, declarând că încă nu ştiu nici ei exact despre ce e vorba, creatoarea mascotei fiind singura care îi cunoaşte secretul. Proiectul ăsta cu robotul le-a „mâncat”, recunoaşte chiar profesorul lor, vacanţele şi cam toate după-amiezele. E drept, au venit pe rând, unii pe partea de software, alţii, pe mecanică, alţii, pe proiectare. Şi, atunci când a fost nevoie, toţi, împreună, ca într-o alianţă a succesului. Pentru că, în alianţă vor trebui să concureze şi la Bucureşti. Pentru ei este un început. Recunosc, râzând, că odată ce roboţelul a fost funcţional şi capabil să adune cuburi de pe covorul de joc şi să le aşeze pe fiecare la locul lui, pe raft, au început să aibă mai multă încredere în ei. Asta după ce s-au speriat bine când au primit kit-ul iniţial şi, în secret, le-a trecut tuturor prin minte: Ce va fi, dacă n-o să reuşim?! Una peste alta, timpul petrecut împreună i-a unit, i-a învăţat să se adapteze, să fie eficienţi, optimişti, toleranţi, să se pună şi în locul celuilalt, ba le-a arătat şi ce înseamnă valoarea prieteniei, într-un efort comun, care i-a făcut să lucreze în şcoală, în liceul lor de pe dealul oraşului, chiar şi până la căderea nopţii, când ceasul arăta ora opt, adică fix 12 ore de la intrarea la prima oră de curs.

 

Tinerii români, premiaţi în Germania şi Australia

În timpul ediţiei anterioare, conform organizatorilor, BRD FIRST Tech Challenge Romania a inclus 48 de licee și 33 de orașe. Mii de elevi au făcut cunoștință cu FIRST Tech Challenge, iar dintre aceștia peste 700 s-au înscris pentru a forma echipele care au proiectat, construit, programat și operat roboți. BRD FIRST Tech Challenge Romania își propune să încurajeze elevii de liceu să utilizeze principii de inginerie în domeniul roboticii, într-un mediu competitiv. Victor, fiul jurnalistei Dana Războiu, care este președinta Asociației Nație prin Educație, una dintre organizatoarele competiţiei, a făcut parte din echipa care a câştigat, în cele din urmă, locul întâi în Australia și în Germania. Dincolo de întrecerea între roboții construiți de echipele participante, elevii trebuie să își promoveze echipa și să câștige notorietate în comunitățile lor.

Ada BERARU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *