Accidentul vascular cerebral-hemoragia intracerebrală

Accidentul vascular cerebral este de 35-40 cazuri la 100.000 de persoane, în Europa și America de Nord. În total, reprezintă 10-15% din cazurile de atac vascular în aceste continente.

Incidența este mai mare în Asia de Est, până la 30-40% cazuri din toate accidentele vasculare acute (AVC). Rata mortalității în urma unui AVC  merge până la 35-65% și rata sechelelor neurologice (dacă nu se produce decesul). Este cea mai  frecventă manifestare acută  a unei boli cronice vasculare. Incidența acestei afecțiuni de minim 50% la supraviețuitori! Rata supraviețuirii depinde de recunoașterea precoce a afecțiunii și de modul prompt și eficient în care se acordă îngrijiri medicale în unități specializate.

Factorii de risc

Hemoragia intracerebrală primară depinde de boli cronice și la factori precipitanți psihologici acuți. Hemoragia cerebrală secundară se referă la boli cerebrovasculare preexistente, malformații de tip anevrismal, tumori cerebrale, tromboze venoase cerebrale sau ruptura unui infarct ischemic.

Printre pacienții de peste 55 ani, care reprezintă marea masă de cazuri întâlnite, factorii de risc sunt reprezentați de HTA (hipertensiune arterială), angiopatia amiloidozică cronică și folosirea cronică de medicamente antitrombotice. Accidentele vasculare preexistente, abuzul de alcool și istoricul familial de cazuri de AVC, abuzul de cocaină, coagulopatii severe și bolile hepatice cronice, sunt de asemenea factori de risc înalt pentru aceste patologii.

Studiile arată că scăderea rapidă a colesterolului sau folosirea cronică de statine (rosucard, simvacard etc) la pacienții în vârstă poate duce la astfel de afecțiuni. Deși HTA cronică contribuie în procent semnificativ la AVC, studiile recente arată că nu HTA este principala cauză pentru AVC, cum se considera mai demult. Pe de altă parte, îmbătrânirea populației a dus la creșterea consumului de antitrombotice (plavix, eliquis, sintrom, trombostop), ca și creșterea bolii amiloidale vasculare cerebrale. Rezultatul este creșterea AVC.

Hemoragia intracerebrală apare atunci când un vas de sânge din creier se rupe și permite scurgerea sângelui în afară și se formează un hematom (o colecție de sânge). Deoarece cutia craniană este fixă în volum (este formată din os dur) și este ocupată de masa cerebrală (creier), lichid cefalorahidian, vase, nervi, orice acumulare de sânge în interiorul creierului are ca urmare distorsionarea structurilor anatomice din jur. Așa apare efectul de masă exercitat de hematom și afectarea structurilor vasculare din jur. Volumul de sânge care se scurge este factorul predictor cel mai important pentru prognosticul evenimentului. De asemenea, un alt factor pentru un pronostic sever este pătrunderea sângelui în torentul lichidului cefalorahidian.

Sângerarea are loc în decurs de câteva ore și poate să continue și după ce pacientul a fost preluat de un serviciu medical de specialitate. Sângerarea se poate repeta (AVC- REPETITIVE!). Pacienții peste 55 ani și care supraviețuiesc după o hemoragie lobară au riscul de a dezvolta o hemoragie lobară de 10% pe an. Explicația constă în progresia vasculopatiei la nivelul vaselor din jur. Pe de altă parte, la un pacient hipertensiv care a făcut un AVC, controlul eficient al hipertensiunii duce la diminuarea riscului de hemoragie intracerebrală  ulterioare.

Manifestări clinice

Alterarea stării de constiență, dificultăți de limbaj, dezorientare și stare de slăbiciune sunt semnele de AVC acut. Greața și vărsăturile pot fi pronunțate, mai ales  la cei cu sângerare abundentă, prin efectul de masă asupra structurilor invecinate(hipertensiune intracraniană!). De asemenea, cefaleea și convulsiile sunt mai fecvent întâlnite în hemoragiiile intracerebrale decât în accidentele ischemice cerebrale (produse prin spasme la nivelul vaselor cerebrale, nu prin ruptura acestora).

AVC mici pot fi asimptomatice, la pacienții hipertensivi și cei cu angiopatie amiloidozică cerebrală. Aceste hemoragii se decelează la examinări tip RMN cerebral STICNOS

Diagnostic

AVC este o mare urgență medicală. Diagnosticul rapid și asistența medicală de urgență sunt esențiale pentru salvarea vieții pacientului, deoarece starea acestora se deteriorează rapid, în câteva ore de la debutul afecțiunii.

Tomografia cerebrală fără contrast efectuată cât mai rapid pune diagnosticul afecțiunii. Toți pacienții la care se suspectează AVC trebuie să fie supuși acestei investigații cât mai rapid. Dacă există disponibilitate pentru RMN, acesta poate înlocui CT-ul cranian. De asemenea, angiografia cerebrală sau ct-angiografia cerebrală se va efectua la orice pacient sub 55 ani, la care se suspectează ruptura unui anevrism  cerebral.

Tratamentul

Este necesar ca pacientul să fie de urgență internat într-o unitate medicală specializată în tratarea și evaluarea completă a unui astfel de pacient, într-o secție de terapie intensivă. Rapiditatea recunoașterii, accesul la servicii medicale complexe, sunt decisive în salvarea pacientului. Pentru pacienții hipertensivi, scăderea TA la valori sub 140 (maximă), este obiectivul principal. Primele 48 ore sunt decisive pentru evoluția ulterioară a bolii.

Pacienții cu AVC lobar sunt la mare risc de a dezvolta ulterior un nou accident vascular cerebral.

Pacienții cu boli de tip fibrilație atrială, proteze valvulare cardiace și alte boli cu potențial de a dezvolta AVC (diabeticii), sunt la mare risc de a dezvolta AVC, de aceea trebuie atent monitorizați de medicii specialiști privind medicația antitrombotică sau antiagregantă.

Ca pentru toate afecțiunile, este nevoie de prevenție. Pacienții hipertensivi trebuie să își controleze atent valorile tensionale. Pacienții diabetici trebuie să își monitorizeze atent afecțiunea, prin controale regulate la medicul specialist. De asemenea, pacienții cu fibrilație atrială, proteze vasculare,trebuie să își urmeze cu strictețe terapiile anticoagulante sau antiagregante.

De asemenea, nu în ultimul rând, trebuie să recunoaștem la timp semnele și simptomele acestei afecțiuni! De recunoașterea cat mai precoce a acestora depinde viața pacientului!

dr. Carollina RADU

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.