Când viitorul întâlneşte Antichitatea. Roboţel la Sarmizegetusa Regia

Oficial, este un robot autonom dotat cu inteligenţă artificială. Pe teren, are silueta unui animăluţ care tropăie voios în faţa proprietarilor. Primul copil care l-a văzut pe traseu l-a numit imediat „doggy” (căţeluş – n. red.). Turiştii au urmărit uimiţi robotul pe toată perioada în care el a patrulat pe trasee şi în incinta sacră.

O echipă a Universităţii Tehnice Cluj Napoca este responsabilă pentru premiera naţională de la Sarmizegetusa Regia: un robot pe care a fost instalat un scanner 3D a fost adus în monumentul UNESCO pentru primul său test în teren, de-a lungul zidurilor antice: “Montăm echipamentul pe robot, apoi începem scanarea. Este un scanner laser 3D, tip Lidar, poate scana 160 de metri cu 4 mm precizie, dar noi astăzi facem scanarea în câmp limitat până la 60 metri, rază de scanare, practic, o sferă. Este un prim test, să vedem cum se face scanarea, dar noi vrem să îl aducem la un nivel în care să fie complet autonom, adică să îl programăm şi el să meargă în sit şi să scaneze singur traseul pe care este programat să îl străbată”, spune coordonatorul echipei, profesorul Călin Neamţu, de la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca.

Roboţelul s-a descurcat bine în teren, fie el şi accidentat, sub privirile atente ale specialiştilor, care au înregistrat fiecare reuşită sau ezitare: „Poate ar trebui să îi facem picioarele mai late, se cam afundă în iarbă”, observă unul dintre membri echipei, care a pregătit robotul pentru operaţiunea de la Sarmizegetusa Regia. „Robotul are deja un senzor Lidar integrat, doar că noi am montat un alt scanner terestru care va permite luarea de date mai mai rapid şi precis. Am realizat un adaptor şi am scanat robotul pentru că mă interesa să am suprafaţa lui. Pe baza acelei scanări am făcut un nou suport cu imprimante 3D şi am reuşit să facem un adaptor pentru noul scanner terestru. Bateria se introduce în zona din spate, modul de asamblare este simplu. Sistemul este realizat special pentru a prelua datele necesare pentru ca noi să ne dăm seama dacă situl a fost deteriorat de trecerea timpului sau să obţinem tot felul de alte informaţii”, explică asistentul universitar Jac Marian. „Am asistat la o premieră, este pentru prima dată în ţară când este testată o asemenea tehnologie, lucru care ne bucură, pentru că este încă o modalitate pentru a documenta diferite aspecte într-un sit arheologic”, se entuziasmează Răzvan Mateescu, responsabilul ştiinţific al colectivul de cercetare Sarmizegetusa Regia.

Roboţelul are o baterie cu o autonomie de două ore şi cântăreşte în jur de 20 de kg. Practic, are sisteme de scanare care colectează datele spațiale din jur şi generează o imagine amplă și detaliată a locului.

Specialiştii pot observa detalii despre starea de conservare a monumentului, detalii care nu pot fi văzute cu ochiul liber. „Această tehnologie de scanare ne arată, în timp, evoluţia degradării construcţiilor şi starea lor de conservare. Nu am prelucrat datele obţinute, dar, din cât am observat, credem că testul este un succes. Am scanat în zona sacră de la Sarmizegetusa Regia. Să sperăm că vom reuşi să extindem acest proiect şi că vom reuşi să monitorizăm măcar acest sit, dacă nu şi altele din zonă şi din ţară, în acest fel, în următorii ani. Noi, la Universitatea Tehnică Cluj Napoca, împreună cu mai multe muzee din ţară lucrăm în zona patrimoniului de vreo 15 ani, scanăm tot felul de monumente, de la biserici de lemn în stare de degradare, la Sarmizegetusa Regia. Aici lucrăm de 10 ani, în fiecare an, tocmai pentru a pune în evidenţă starea de conservare a unui monument UNESCO. Ne dorim acum să ne uşurăm şi noi munca şi acum avem un ajutor în această zonă, robotul poate fi programat chiar şi de la distanţă sau pot lucra cu el oamenii care muncesc în sit, nu mai trebuie să venim noi de la Cluj Napoca. Noi preluăm datele, le prelucrăm, apoi oferim rezultatele istoricilor şi arheologilor care le interpretează şi apoi pot lua deciziile corecte, în cunoştinţă de cauză”, detaliază profesorul Călin Neamţu.

Ultimii ani au arătat că Sarmizegetusa Regia nu are nevoie doar de finanţare, ci şi de soluţii corecte atât pentru monumente, cât şi pentru stabilitatea versantului. Pentru administraţia sitului şi cei din colectivul de cercetare arheologică, ajutorul oferit de Universitatea Tehnică este esenţial şi binevenit în condiţiile în care această tehnologie este extrem de costisitoare.

După testul iniţial cu robotul, echipa tehnică va reveni în monumentul UNESCO la vară, când va reîncepe şi cercetarea în teren: „Colaborarea noastră are o lungă tradiţie, domnul Călin Neamţu este unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai şantierului arheologic „Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei”. În fiecare an, cu ajutorul său şi al echipei coordonate de el, se realizează diferite scanări, fie am scanat săpăturile, fie monumentele. Spre exemplu, anul trecut, a fost scanat tot zidul fortificaţiei. Vorbim de o scanare de mare amploare pentru că întreg zidul are o lungime de peste un km. În plus, nu este vorba doar despre acest tip de cercetare, vorbim şi despre alte avantaje. S-a văzut clar care a fost reacţia publicului, cât de fascinaţi au fost oamenii de această tehnologie, ce bucurie a adus copiilor. Acest sit antic oferă acces la noile tehnologii. În vară, Călin Neamţu le va explica studenţilor noştri cum funcţionează această metodă, care sunt avantajele şi limitele ei. Vom vedea rezultate în următorii ani”, este sigur profesorul Răzvan Mateescu.

Monumentul administrat de Consiliul Judeţean Hunedoara, prin Direcţia Generală de Administrare Monumente şi Promovare Turistică, trece prin lucrări de restaurare care vizează fortificaţia dacică de la Sarmizegetusa Regia şi corectarea greşelilor făcute în anii 80, pe vremea comuniştilor.

 

Laura OANA

 

GALERIE FOTO