CEH, finalul unui drum al risipei, furtului și incompetenței

Funcționarea legală a Complexului Energetic Hunedoara depinde acum de o decizie a Justiției. Asta însă nu înseamnă nici măcar de doi lei speranță. Și dacă, prin absurd, Justiția îi va permite colosului energetic să polueze și pe mai departe, orice discuție despre viitorul Termocentralei Mintia nu se poate face decât în bernă.  Nu ai cum să te strecori pe termen lung cu epava asta tehnologică printre  normele de mediu și de eficiență în vigoare. Economic e imposibil!

Să nu vă imaginați cumva că Mintia se confruntă acum cu un destin potrivnic. Nicidecum! Pur și simplu, ea se află la finele unui drum lung, măsurat în zeci de ani,  de risipă, furt și incompetență. Se știa că se va ajunge aici din primul moment în care managerii termocentralei au fost numiți politic. Era pe vremea când Electrocentrale SA Deva trezea invidia pentru performanțele ei financiare. Din păcate, tocmai acestea au transformat-o într-o pușculiță de lux din care s-au plătit, la comandă politică,  investiții prostești,  finanțări ”la negru” pentru partide, firme-căpușă ale șefimii, invenții dubioase, sau pur și simplu parandărături grijuliu parafate  cu ștampile și semnături.  Și pentru că nu se putea fura și retehnologiza în același timp, – prioritățile lăcomiei de partid și de stat prevalau! -, Termocentrala Mintia a fost predată – prădată de la o Putere la alta timp de 20 de ani.

Așa se face că tot ce s-a făcut pe linie de  retehnologizare la Mintia nu este decât o cinică parodie. A fost atât un fiasco financiar, cât şi un eşec tehnologic. La grupul energetic 3, singurul modernizat, se vorbește despre electropompe noi doar pe hârtie, dar în realitate recondiționate, cazane şi mori cârpite, turbine nerulate decât în laborator înainte de a fi puse în operă. Grupul unu a sfârșit dezafectat după o tentativă eșuată de restructurare cu rușii. La fel, modernizarea grupurilor 4 (planificată cu finalizare în 2009) şi 5 (planificată cu finalizare în 2012) a fost amânată sine-die de managementul termocentralei din motive obscure. Să nu ne mirăm atunci că,  astăzi, costul de producție al unui MW la Mintia este de 423 de lei, marfă pe care termocentrala o vinde pe piață cu 230 de lei în medie. Adică, la fiecare MWh livrat în sistem, Termocentrala Mintia pierde circa 40 de euro.

Și dacă acest record de ineficiență economică nu vi se pare suficient, mai trebuie spus că CEH, și mai precis, Termocentrala Mintia, nu s-a conformat nici acum normelor de poluare la care România s-a angajat ca membru al UE. Nu suntem cu poluarea nici măcar la nivelul vechi al normelor, pentru că recent Bruxelles-ul a publicat noi norme de poluare, mult mai stricte, pentru termocentrale. Ele sunt respectate ușor de instalațiile moderne din Europa. Mintia însă nici nu visează să se încadreze în ele. Dacă aveți curiozitatea să vă plimbați după căderea întunericului pe Calea Zarandului din Deva și simțiți cumva în aer un miros greu de fum de uzină înțelegeți ce vreau să spun. Ar costa circa 60 de milioane de euro conformarea Mintiei la standardele de poluare. Retehnologizarea instalațiilor de producție a energiei electrice încă vreo 200 de milioane de euro. Aportul termocentralei Mintia la oala comună a energeticii românești e sub 5 la sută. Prin urmare, analizând situația, înțelegem că toate promisiunile făcute de oficiali privitoare la viitorul luminos al termocentralei sunt povești menite să anestezieze parțial teama salariaților puși în fața posibilității clare de închidere a unității.

În prezent, Termocentrala Mintia se judecă în instanță pentru a-și câștiga dreptul de a mai funcționa. Din vara lui 2015, Garda de Mediu a dispus sistarea activității pentru că la Mintia nu au fost îndeplinite condițiile de mediu impuse de lege. Conducerea CEH a contestat în instanță procesul-verbal de închidere, dar a pierdut la Judecătoria Deva. CEH a făcut apel, iar Tribunalul Hunedoara a programat procesul pentru data de 25 septembrie 2017. Dacă CEH pierde și apelul, Termocentrala Mintia nu mai are nici o șansă să fie salvată. Pe lângă cei o mie de salariați ai săi, unda de șoc va lovi năpraznic și mineritul din Valea Jiului, rezultatul urmând a fi pentru județul Hunedoara capacul pus pe mormântul marii industrii locale.

Am citit ce măsuri vrea să ia Ministerul Energiei pentru salvarea CEH: păstrarea minelor Livezeni și Vulcan și reducerea puterii cumulate a termocentralelor Mintia și Paroșeni de la 1500 MW la 400 MW.

Nu mă întrebați cum va funcționa acest ultim plan de reabilitare al CEH! Nu știu! Știu doar că nu v-aș trimite pentru răspuns la Guvern, ci, eventual, la BOR. Pentru că, după părerea mea, din situația actuală salvarea CEH poate devenit fapt numai dacă dă Dumnezeu!

 

Adrian SĂLĂGEAN

Foto:  miscareaderezistenta.ro

Un comentariu la „CEH, finalul unui drum al risipei, furtului și incompetenței

  • 10 august 2017 la 10:50
    Permalink

    Daca cineva ar insirui numele directorilor generali de-a lungul anilor ar afla cauza ! 🙁

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.