8 septembrie: Creștinii ortodocși prăznuiesc Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică

Nașterea Maicii Domnului, prăznuită de Biserică pe 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din anul bisericesc. A fost fixată în a opta zi din anul bisericesc, pentru că cifra opt simbolizează ziua veșniciei, viață fără de sfârșit. Datorită ei, Fiul cel Veșnic al lui Dumnezeu S-a întrupat, a biruit moartea și a dăruit oamenilor viață veșnică în Împărăția Cerurilor. Sfânta Scriptură nu ne oferă informații despre Nașterea Maicii Domnului. Acest eveniment este relatat în scrierile apocrife. Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creștină din secolul al II-lea, oferă mai multe amănunte despre originea și copilăria Maicii Domnului. Potrivit cercetătorilor, fragmentul care face referire la Fecioara Maria, a fost scris în jurul anului 140.

Fecioara Maria s-a născut într-o familie de creștini, Ioachim și Ana. Aceștia, deși înaintați în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un prunc. Tradiția spune că Îngerul Gavriil i-a vestit că ruga lor a fost ascultată și că Dumnezeu le va da cel mai de preț dar, un prunc, ales al Domnului, pe care au botezat-o Maria. Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) și Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creștine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.

În calendarul arhaic, sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului este cunoscută sub denumirea de Sfântă Maria Mică şi este echivalentă încheierii anotimpului de vară şi începutul celui tomnatic.

De acum încolo, frigul si ploile se pot instala oricând, pământul își cere dreptul, iar lucrările de toamnă trebuie neapărat să fie întreprinse. Insectele văzduhului și ale pământului încep să se refugieze din calea frigului. Totodată, rândunelele își încep pelerinajul spre meleaguri de iernat, plecarea lor fiind considerată în tradiția populară un indiciu al timpului propice începerii muncilor agricole de toamnă.

Această zi a Nașterii Maicii Domnului trebuie cinstită cu bucurie și ținută de toată lumea. Nu se cade să lucrezi sau să faci treburi gospodărești tocmai în această zi sfântă.

Tradiţii şi obiceiuri

Pe 8 septembrie, de Naşterea Maicii Domnului, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe. Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.

Este ziua în care unele păsări precum rândunelele îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gâzele şi reptilele se retrag în pământ. Este ziua în care plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Este ziua în care vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă, cum se întâmplă în fiecare toamnă lăsată de la Dumnezeu.

Este ziua în care se dă drumul culesului de vii, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se jupoaie coaja ulmilor şi se da startul târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă.

Această zi a Naşterii Maicii Domnului trebuie cinstită cu bucurie şi ţinută de toată lumea. Nu se cade să lucrezi sau să faci treburi gospodăreşti tocmai în această zi sfântă.

Mai există şi o altă superstiţie românească conform căreia cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile au şansa de a atrage asupra lor boli care îi pocesc. Se aprinde în schimb candela în dreptul icoanei Maicii Domnului şi se lasa să ardă pe tot parcursul sărbătorii.

Hotarul dintre vară şi toamnă

În calendarul popular, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. Bătrânii spun că în această zi, rândunelele pleacă spre ţările calde, insectele încep să se ascundă în pământ iar frigul îşi face simţită prezenţa. De aici şi proverbul: “O trecut Sântămăria, leapădă şi pălăria!”.

Din această zi începe culesul viilor, al unor fructe, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semănatul cerealelor de toamnă.

Sfânta Maria: Zi onomastică pentru 2,2 milioane de români

Dintre cei peste 2,2 milioane care au numele Maria sau derivate ale acestuia, 1.819.378 sunt femei şi 416.844 bărbaţi, a precizat MAI, într-un comunicat de presă.

Dintre femeile care îşi serbează joi onomastică, 1.398.464 se numesc Maria, 273.454 Mariana, 51.620 poartă numele Marinela şi alte 31.149 Mioara. De asemenea, 25.947 de femei au numele Marina, 25.447 se numesc Marilena, 10.834 Mărioara, 1.685 Măriuca şi 162 Măria.

De Sfânta Maria îşi serbează onomastica şi 310.751 de bărbaţi care poartă numele Marian, 102.620 care se numesc Marin şi 3.332 care au fost botezaţi Marinică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.