DacFest, la o nouă ediție, plină de surprize

Auzi chemarea? Îţi poţi iubi istoria? Când lupul urlă, trecutul nu mai e trecut şi poveştile antice se ridică din amintiri ca să prindă viaţă deasupra lumii.

Măgura Uroiului este templul de piatră în faţa căruia jertfa de timp şi har a reenactorilor este auzită de zeii bătrâni ai locurilor, ce păstrează cenuşa atâtor imperii.

În pârgul verii, când cerul îşi revarsă harul, pământul acesta sfânt de pe malul străvechiului Maris, îşi desface palmele pentru ca oamenii să păşească îndrăzneţ în Antichitate.

„Sub semnul lupului”, ediţia a XV-a a DacFest are loc între 17 şi 20 iulie 2025, în locul cunoscut drept „Cuşma dacică”, lângă Simeria.

Reenactori din Europa şi Statele Unite, membri ai celor 16 asociaţii de reconstituire istorică vin în acest an la DacFest să poarte publicul înapoi peste timp, în vremurile nobililor daci şi a cutezanţei legionarilor romani.

Vineri seara, strigătul „Daciaaa liberă!” va răsuna din nou. Simeria nu va mai străluci în lumina torţelor, dar organizatorii de la Terra Dacica Aeterna (TDA) pregătesc o deschidere surpriză pentru publicul care ajunge în centrul oraşului, o combinaţie inedită între elemente moderne şi antichitate.

Îmbrăcaţi în straie de daci sau de sarmaţi, ori cu echipamentele soldaţilor romani, reenactorii se vor strecura către locul unde oamenii secolului 21 vor fi cuceriţi de strămoşi. Un spectacol de lasere va desface noaptea şi va lumina fruntea de piatră a Măgurii Uroiului.

Sâmbătă şi duminică, DacFest se mută pe platoul de la Măgura Uroiului unde activităţile vor începe de la ora 10. O nouă fortăreaţă se ridică din cenuşa vechii fortificaţii dacice să provoace trupele de legionari din castrul roman. În tabăra Romei, sunt pregătite tot felul de ateliere unde veţi putea afla cum se scria în urmă cu două mii de ani, ce instrumente foloseau romanii şi cum se foloseau tăbliţele din ceară. Mai mult, cei de la Terra Dacica Aeterna au reuşit să realizeze şi reconstituirea unui pergament dintr-o piele prelucrată după metodele antice.

Alături sunt jocurile atât de iubite de soldaţi şi copii, colţul de cosmetică unde poţi afla ce metode de înfrumuseţare erau folosite de doamnele Romei, iar, în tabăra soldaţilor, vă aşteaptă informaţii despre tehnici, strategii, arme şi armuri, plus ateliere de monetărie, prelucrarea metalului sau mozaic. Tot aici este şi locul gladiatorilor ale căror antrenamente sigur vă vor atrage atenţia.

Membrul fondator al TDA, Paul Cheptea a reuşit să reconstituie o roată de olar, realizată integral din lemne perfect îmbinate. Şi mai aduce o noutate la DacFest: „Aurificina dacica” cu primele replici de bijuterii antice  din aur şi argint: „Inel feminin roman. Argint 999. Aurire 24 k. Piatră semiprețioasă Chrysoprase șlefuită manual.” Precum alţi reenactori, Paul este o enciclopedie vie.

Peste drum, aşezarea dacilor are o droaie de corturi pline de viaţă şi chicote de copii, plus cele mai multe ateliere: plante medicinale, muzică, prelucrare de lemn, metal, os şi piele, ţesătorie, textile, tir cu arcul sau zale, sculptură în piatră. Atenţie, căutaţi „atelierul de vorbit despre daci” al apreciatului arheolog Cătălin Borangic, cel care, alături de istoricul Tudor Roşu, vor prezenta momentele din festival.

Căpetenia dacică Oroles va fi acolo să vă arate cum se topea metalul şi se turna bronzul, dar şi să vă tenteze cu podoabele sale meşterite în detaliu după piese găsite de arheologi pe şantiere.

 

 

La atelierul de textile, Doina Panov vă aşteaptă cu noul său proiect, realizat sub îndrumarea arheologului Alina Iancu, unul dintre puținii specialişti români documentați pe textilele din Antichitate. Aşa a reapărut furca de tors pentru deget: „Dânsa a avut generozitatea să îmi pună la dispoziție o lucrare despre un obiect despre care eu nu am mai auzit (…)

Am apelat la Ciprian Pop – Ars Fabrilis pentru prelucrarea lemnului și Cosmin Ciobanu pentru prelucrarea osului. Așa cum mă așteptam, amândoi au fost foarte entuziasmați de acest proiect inedit, astfel că în scurt timp am avut două furci, una din lemn și una din os. Am început să exersez torsul pe această furcă. Încă îi deslușesc tainele și sunt nerăbdătoare să le împărtășesc celor interesați.”

Sub alt umbrar, în tihnă, veţi putea desluşi alături de uimitorul Mugur Pop tainele plantelor de leac, al seminţelor binefăcătoare şi al uleiurilor tămăduitoare. Dacă s-ar încumeta cineva să realizeze un top al oamenilor faini din ţară, bărbatul impozant și înțelept, cunoscut drept „Gerula”, ar fi acolo, în primul rând.

În apropiere, arheologul Marius Barbu vă poate vorbi ore în şir despre tehnicile, modelele şi simbolurile antice, despre arme şi folosirea lor cu pricepere, dar şi despre cartea pe care o va lansa -„DacFest – File de poveste”, un moment – premieră în istoria evenimentului. Cine vrea să tragă cu arcul, va găsi aici cel mai bun călăuzitor, maestrul Constantin Vlăsceanu.

Bucătăria antică nu mai are nevoie de nicio recomandare – aromele şi texturile spun totul despre locul magic care vă poartă prin savoarea meselor Romei. Întrebaţi de măslinele cu miere, de pasta moretum, globii cu piper şi de – o altă premieră – cârnaţii de Lucania, o străveche regiune din sudul Italiei. Gustaţi şi scrieți reţetele!

După dansuri, ritualuri şi diverse momente din viaţa antică, gladiatorii păşesc în arenă şi promit acelaşi spectacol de măiestrie şi forţă. Apoi sutele de reenactori se vor împărţi în tabere şi se vor înfrunta pe câmpul de luptă.

Sâmbătă seara, când amurgul va scălda Măgura Uroiului în culorile sale calde, trupele Cimpoierii din Transilvania, Iarba Fiarelor, Nightlosers vor face locul să răsune, apoi, la lăsarea întunericului, cei de la Ignis Phantasia vă vor arăta ce poţi face când stăpâneşti tainele focului. Sâmbătă îşi va face trecerea către ultima zi de festival cu ritualul focului sacru, apoi laserele vor prelua spectacolul nocturn.

Duminică, veniţi la ultima înfruntare, dar nu rataţi, dimineaţă, „harpastum”, sportul antic unde dacii se bat cu romanii pe o … minge, mai abitir decât în luptă. „Vor veni cam 350 de reenactori de la trupe din străinătate și îi avem în acest an pe tracii de la Legio XX Deva Victrix din Ţara Galilor, plus vreo zece cele mai bune asociații din România, inclusiv cei din Asociaţia Culturală Tomis de la Constanța care ajung pentru prima dată la Măgura Uroiului.

Vor fi multe surprize, ateliere noi și îmbunătățite, rețete noi traduse și propuse de colega noastră Angelica Bălos. Anul acesta vom avea și temperaturi mai domoale, avem toate condițiile să reușim cea mai bună ediție”, spune Lucian Panov, președintele Terra Dacica Aeterna.

În 2025, DacFest se reinventează şi aduce noutăţi şi surprize uimitoare. Festivalul se desfăşoară pe durata a patru zile: joi şi prima parte a zilei de vineri este alocată specialiştilor care participă la conferinţa ştiinţifică „Civilizaţiile antice din spaţiul românesc – Trecut, prezent şi viitor” la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, din subordinea Consiliului Judeţean.

În acest an, cei de la Primăria Simeria au venit nu doar cu sprijin, ci şi cu idei care să aducă un suflu nou evenimentului, aşa că veţi descoperi drone şi lasere, iar DacFest capătă o binemeritată recunoaştere ca cel mai mare festival de reconstituire istorică pe Antichitate: Ministerul Culturii finanţează, în premieră, acest proiect menit să aducă istoria şi civilizaţia antică mai aproape de publicul larg.

Laura OANA