Definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus au fost actualizate

Institutul Naţional de Sănătate Publică a actualizat definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus. Este considerat caz suspect orice persoană cu infecţie respiratorie şi care prezintă tuse, febră şi dificultate a respiraţiei. De asemenea, algoritmul de testare a fost modificat.

INSP a actualizat, joi, definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus

Caz suspect

Orice persoana cu infecţie respiratorie acută (debut brusc cu cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respiraţie (scurtarea respiratiei)

SAU

Orice persoana cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie

SAU

Orice persoana cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră ŞI tuse ŞI dificultate în respiraţie (scurtarea respiratiei) ŞI care necesită spitalizare peste noapte)

Definiţiile COVID-19 comunitar sau IAAM

Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de:

– numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializă), centru rezidential de sedere prelungita (ziua 1);

– argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini) Pot exista următoarele situaţii:

Caz COVID-19 comunitar

– simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare;

– debut în zilele 3-7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenenţa la un focar de cazuri comunitare);

 Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)

– debut după 48 ore de la internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale;

– cazurile la personalul medico-sanitar si auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare;

Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi:

– IAAM, dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare;

– cu origine incertă, in cazul debutului la 3-14 zile dupa externare, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM

Atribuirea unei categorii de transmitere sau alteia ar trebui făcută după o evaluare atentă a fiecărui caz in parte.

Caz confirmat

O persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.

Contactul apropiat este definit ca:

– Persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu o persoană confirmată cu COVID-19;

– Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz confirmat cu COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

– Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz confirmat cu COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);

– Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz confirmat cu COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute;

– Persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz confirmat cu COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;

– Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient confirmat cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient confirmat cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie*;

*Personalul medical care a purtat echipamentul de protectie corespunzator tipului de îngrijire acordată NU ESTE CONSIDERAT CONTACT APROPIAT.

Deces la pacient confirmat cu COVID-19

Decesul la pacient confirmat cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportata ca şi cauza a decesului, independent de condiţiile medicale pre-existente care se supectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19.

COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

Recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19:

1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz;

2. Contacţi apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;

3. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienţi cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflaţi în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval;

4. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital;

5. Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie şi/sau radioterapie:

– Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore inainte de fiecare cura, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare;

– Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de radioterapie – înainte de  prima şedinţă şi apoi la 14 zile, până la terminarea curei

6. Pacienţi oncologici asimptomatici înainte de intervenţii operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenţiei/manoperei;

7. Pacienti hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe luna; – Pacienti hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceştia vor fi dializaţi în sesiuni separate de restul pacientilor;

8. Pacienti hemodializaţi simptomatici;

9. Persoane instituţionalizate asimptomatice – la internarea intr-un centru rezidential sau la revenirea in centrul rezidential din familie/unitate sanitara;

10.Persoane instituţionalizate simptomatice;

11.Personalul de îngrijire din centre rezidenţiale – de 2 ori pe lună;

12.Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;

13.Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant**;

** În perioada imediată contactului posibil infectant şi până la primirea rezultatului de laborator, personalul medico-sanitar si auxiliar îşi va desfăşura activitatea cu respectarea măsurilor de protecţie standard.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *