După 30 de ani, Guvernul reaprobă indicatorii tehnico-economici pentru barajul de la Mihăileni

După trei decenii de la începerea lucrărilor de construcție a barajului de la Mihăileni, Executivul are pe ordinea de zi un proiect privind reaprobarea obiectivului de investiţii ”Acumularea Mihăileni pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara” precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia. Lucrările au început în anul 1987 și nu au fost finalizate nici până în prezent.

“Scopul obiectivului de investiție este acela de asigurare a apei necesare populaţiei și zonei miniere pe o durată mare de timp şi care să înlăture definitiv toate inconvenientele legate de actualele surse de alimentare cu apă. Acumularea Mihăileni controlează scurgerea pe un bazin important având efect de regularizare atât a debitelor scăzute din perioadele de secetă cât şi a viiturilor. În prezent, alimentarea celor două localităţi Brad şi Crișcior se face din sursa Crişcior (subterană şi de suprafaţă) cu un debit maxim de 100 l/s, care în condiţii de secetă scade la 75 l/s faţă de un necesar de 130 – 140 l/s. În acest timp numărul locuinţelor a crescut în cele două localităţi şi odată cu acestea şi consumatorii. Această lipsă acută de apă afectează atât agenţii economici cât şi activităţile sociale care conduc la nemulţumirea populaţiei din zonă”, arată documentul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Oficialii ministerului arată care sunt motivele pentru care este necesară reanalziarea soluțiilor tehnice din studiul de fezabilitate.

“Proiectarea acestora (a instalațiilor-n.r.)s-a făcut în anul 1983, iar în prezent nu mai sunt de actualitate, în consecinţă fiind necesară reactualizarea proiectului în conformitate cu noile cerințe și norme în vigoare; reabilitarea sectoarelor de drum DN 74, a podurilor, a viaductelor și a lucrărilor de consolidare pentru drumul deviat executate, deteriorate parţial pe perioada îndelungată scursă de la execuţia acestora până în acest moment; executarea unor drenuri pentru stabilizarea versantului pe malul stâng care prezintă fenomene de alunecare;(…) Realizarea investiției presupune ocuparea unor suprafețe de teren și strămutarea unui număr de 74 gospodării, din care 65 de gospodării integral și 9 gospodării numai anexele”, mai arată ministerul.

Unele din imobilele care sunt pe traseul construcției vor fi demolate. Pentru acestea au fost aprobate exproprierile, iar pentru altele urmează a fi elaborată aceeași procedură.

“De asemenea, vor mai fi afectate de apele lacului următoarele:1 magazin universal; 1 cămin cultural; o parte din cimitir. Aceste obiective au fost expropriate conform Decretului Consilului de Stat nr.92/1987 privind aprobarea planului de măsuri pentru realizarea strămutărilor din zona afectată de executarea investiției „Acumularea Mihăileni”, precum și exproprierea și demolarea unor construcții, scoaterea din producția agricolă și din fondul forestier a unor terenuri, situate în județul Hunedoara”. În acest decret sunt cuprinse și suprafețele de teren ocupate de lucrările de construcții. După anul 1990, s-a trecut la construirea celor 65 de gospodării și anexele acestora afectate de lacul de acumulare și de lucrările de deviere a DN 74. Aceste gospodării s-au executat în zona Poienița 1, Poienița 2, în județul Timiș și în comuna Mihăileni. După începerea lucrărilor de construcții s-a constatat că din decretul inițial de expropriere nr.92/1987, au fost omise 2 gospodării, 4 anexe și suprafețe de teren de 18,8532 ha, afectate de lacul de acumulare și drumul de exploatare mal stâng. Astfel în luna mai 2008, beneficiarul a comandat către expertul ANEVAR ing. Lucaciu Călin,  o evaluare de stabilire a valorii juste de despăgubire a proprietarilor, omiși din decretul inițial de expropriere. În decembrie 2013 s-a făcut o nouă evaluare a imobilelor și suprafețelor de teren rămase neexpropriate și afectate de lacul de acumulare sau de lucrările de construcții, de către expertul ANEVAR ing. Lucaciu Calin. Prin aceasta s-a stabilit valoarea despăgubirilor pentru terenul și gospodăriile omise din decretul inițial de expropriere nr. 92/1987, afectate de lucrările de construcții. Pentru exproprierea acestora se vor aplica prevederile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare. Obiectivul de investiţii, prin soluţiile tehnice propuse răspunde şi asigură prin caracteristicile tehnice, necesităţile determinate, în  conformitate  cu  cerinţele  actuale  şi  viitoare  ale  domeniului, asigurând  totodată  respectarea  prevederilor  din  legislaţia  naţională  în  vigoare  privind : calitatea  construcţiei, a  serviciilor  sau  alte  cerinţe  specifice  domeniului. Soluţiile  tehnice  propuse  şi  descrise  în  proiect  se  înscriu  în  prevederile  normelor  europene”, mai arată Ministerul Mediului.

Construcția acestui baraj a început în urma unui decret emis în anul 1987, când peste 60 de familii din Județul Hunedoara au fost strămutate. Gospodăriile oamenilor urmau să fie acoperite de ape. Construcția barajului a fost gândită pentru a preveni inundațiile de pe Crișul Alb și asigurarea unei surse de apă pentru  industria minieră din zona Gurabarza – Brad. Între 1987-1990 s-a realizat peste 60% din construcţie, iar alte 30% de procente s-au construit ulterior. Suma necesară pentru finalizarea lucrărilor se ridică la 39 de milioane de lei. Până acum peste 200 de milioane de lei s-au pompat în finalizarea lucrărilor.

 

 

 

Monika BACIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.