Efectele expunerii la soare

Expunerea la soare poate fi pe cât de plăcută pe atât de dăunătoare mai ales pentru copiii noștri. Soarele ne este, în același timp, prieten și dușman. Expunerea la soare ajută organismul să fixeze vitamina D, însă are și o serie de efecte neplăcute și greu de neglijat: arsurile, hiperpigmentarea, formarea ridurilor și îmbătrânirea prematură a pielii, pierderea elasticității și fermității tenului, asprirea pielii și apariția cancerului de piele.

Expunerea la soare în perioada copilăriei duce în timp la afectarea pielii. Factorii genetici implicați în producerea melanomului nu pot fi modificați sau eradicati, dar este posibilă reducerea semnificativă a riscului dezvoltării melanomului respectând câteva reguli simple. Expunerea intensivă și directă la razele soarelui, în special în intervalul orar 11:00-16:00, trebuie evitată. Această trebuie să fie progresivă și numai după ce ne-am protejat pielea cu creme de protecție cu spectru larg (UVA și UVB), cu factor de protecție corespunzător fiecărui tip de ten. Crema trebuie aplicată cu 30 de minute înainte de expunerea la soare și reaplicată periodic la fiecare două ore.

Cele patru tipuri de ten sunt:

Tipul 1- culoarea pielii este deschisă, cu pistrui, părul este roșu sau blond, ochii albaștri sau verzi, pielea este extrem de sensibilă la soare, nu se bronzează niciodată și se arde mereu. Timpul de protecție personal este 3-10 minute.

Tipul 2- culoarea pielii este deschisă, dar puțin mai închisă decât tipul 1, părul blond sau blond închis, ochii sunt albaștri, pielea este sensibilă la soare, se arde ușor și se bronzează puțin. Pentru aceste persoane timpul de protecție personal este de 10-20 de minute.

Tipul 3- culoarea pielii este ușor închisă, păr blond închis sau șaten, ochi de culori variate, pielea e doar puțin sensibilă la soare, se bronzează ușor și repede, iar bronzul durează timp îndelungat. Timpul de protecție personal 20-30 de minute.

Tipul 4- culoarea pielii este brun-deschisă, părul șaten sau negru, ochii închiși. Pielea este robustă, se bronzează repede și intens, iar bronzul durează timp îndelungat. Timpul de protecție personal este de 40 de minute.

Principalele efecte ale expunerii solare sunt:

Melasma apare  predominant la femeile însărcinate și se  datorează  secretiei crescute de hormoni hipofizări (MSH , ACTH)  din această perioadă, dar poate fi  întâlnită și în afară sarcinii. Poate fi însoțită și de alte modificări de pigmentație din sarcină, precum hiperpigmentarea areolelor mamare, a mucoasei  genitale și a liniei albe abdominale care devine neagră, fiind denumită și cloasmă sau masca gravidică și este considerată  o modificare fiziologică la femeia însărcinată. Această se instalează progresiv, și se manifestă  prin pete ( macule ) brune, culoarea putând fi de la maro deschis până la brun închis, chiar neagră, uneori cu tente albăstrui, de dimensiuni și forme variate, izolate sau/și confluate, asimptomatice, localizate simetric la nivelul  fetei, predominant pe obraji, frunte și în vecinătatea buzei superioare și mai rar la nivelul gâtului și decolteului .

Alte cauze ale melasmei pot fi: predispoziția genetică ( este mai frecventă la fototipurile  IV , V și VI ), expunerea  prelungită la radiațiile UV, contraceptivele orale, tratamentele estro-progestative, disfuncțiile tiroidiene, tumori ovariene, medicamentele fotosensibilizante, anticonvulsivantele și unele produse cosmetice.

Diagnosticul este clinic, modificările cutanate fiind specifice. De obicei, nu este nevoie de explorări paraclinice, decât în anumite situații, când avem drept paciente femei care nu sunt însărcinate sau pacienți  bărbați, care  asociază și alte manifestări clinice, putem solicită anumite investigații suplimentare sau consulturi interdisciplinare pentru a elimina suspiciunea altor patologii care pot duce la modificări de pigmentație. Tratamentul se face cu produse topice depigmentante cu acid azelaic, tretinoin sau hidroquinona, sau poate recurge la diferite proceduri dermatologice precum  peelingul chimic, dermabraziunea sau laserterapia. Rezoluția leziunilor este progresivă, pe o perioada de câteva luni de zile, existând însă și situații în care hiperpigmentarile sunt foarte  rezistente la tratament. La majoritatea cazurilor de “ mască gravidică “, petele  se remit spontan în câteva luni de la naștere. Când vorbim despre alte cauze  favorizante, melasma se remite doar după stoparea  factorului declanșator în cazul medicamentelor antiepileptice, a contraceptivelor orale și după tratarea dezechilibrelor hormonale de diferite etiologii.

Melasma se accentuează în timpul verii, în perioadele de expunere solară, iar lipsa fotoprotecției determină recurența leziunilor chiar dacă s-a efectuat un tratament corect în prealabil. Pentru prevenire se recomandă evitarea expunerii la soare, folosirea  unor creme cu factor de protecție  ridicat împotriva radiațiilor UVA și UVB și purtarea unor pălării cu boruri largi.

Efelidele sau pistruii sunt macule multiple de culoare gălbui sau brun-cafenii mici, variind ȋntre 1-5 mm, asimptomatice. Maculele pot fi discrete sau confluențe, la unele persoane se estompează și devin mai mici în timpul iernii, pe când la altele sunt vizibile ȋn permanenţă. Acestea se găsesc cel mai frecvent pe zonele expuse la soare, cum ar fi nasul, obrajii, regiunea decolteului, braţe, umerii și partea superioară a spatelui.

Pistruii se formează din cauza producției crescute de melanină (pigment care dă culoarea pielii). Melanină este o substanță chimică produsă de anumite celule pielii (numite melanocite). Această ajută la protejarea pielii de deteriorarea soarelui prin reflectarea și absorbția razelor ultraviolete (UV). Cu cât avem mai multă melanină pe piele, cu atât culoarea pielii este mai închisă. Persoanele cu piele mai deschisă au la început mai puțină melanină în piele, dar unele dintre melanocitele lor produc mai multă melanină atunci când sunt expuse la soare, iar  în loc să obțină o pigmentare uniformă a tegumentului, lor le apar pistrui.

Efelidele (pistruii) tind să fie moștenite ca o trăsătură dominant autosomală de la părinți și sunt mai frecvent observate la persoanele cu piele deschisă la culoare și cu păr blond sau roșcat.

În mod obișnuit, primii pistrui apar în jurul vârstei de 2 ani și cresc în număr la vârsta adultă. La vârste mai înaintate, numărul scade de obicei. Aceștia apar mai frecvent la persoanele cu fototip cutanat I și II, care au un risc mai mare de a dezvoltă un melanom sau un cancer non-melanotic al pielii. Acești pacienți trebuie să fie examinaţi periodic pentru a surprinde apariţia unor nevi (aluniţe) noi, sau modificări la nivelul nevilor preexistenţi, dar și a unor leziuni suspecte că aspect, care nu se  vindecă,  și pot ridică suspiciunea unui carcinom bazocelular sau spinocelular cutanat.

Pistruii pot fi îndepărtați cu ajutorul unor creme depigmentante, peelinguri chimice, crioterapie sau laseterapie. Primul lucru care trebuie făcut  pentru prevenire și evitarea ȋnmulţirii pistruilor este să ne ferim pielea de razele soarelui și de surse artificiale de radiaţii ultraviolete  precum solarul, să folosim protecția solară UVA / UVB cu SPF 30 sau mai mare pe toată pielea expusă pe tot parcursul anului și să purtăm pălării cu boruri largi .

O afecţiune frecventă la copii vara – miliaria. Miliaria, cunoscută şi sub denumirea de sudamină sau erupţie (alergie ) la căldură este o afecţiune a glandelor  sudoripare ecrine care apare adesea în condiții de căldură și umiditate crescută. Miliaria este considerată a fi provocată de obstruarea ductelor sudoripare. În loc să se evapore pe suprafața pielii, picăturile de transpirație se acumulează sub piele, provocând inflamații și erupții cutanate.  Persoanele sensibile, în special sugarii care au glande ecrine relativ imature, dezvoltă această erupție cutanată  din următoarele cauze: îmbrăcăminte prea groasă, sau din fibre sintetice care nu permite că transpirația să se evapore, febră, în urmă unei activităţi fizice care creşte fluxul secreţiei sudoripare, creme care obstruează porii pielii, unele medicamente (betablocante, clonidina, opiacee) sau factori de mediu cum ar fi temperatura ridicată şi umiditate excesivă.

Există două forme de erupție cutanată: miliaria cristalină, cu vezicule (beşicuţe mici) clare, umplute cu lichid, fără eritem înconjurător, şi miliaria rubra, cu vezicule  similare, umplute cu lichid, dar înconjurate de zone roșii sau de niște mici umflături roșii. La adulţi, erupţia este localizată predominant în pliuri. La copii, leziunile apar pe cap, gât și partea superioară a trunchiului. Rar, erupția cutanată poate fi infectată cu bacterii, iar leziunile devin pline de lichid, intens pruriginoase şi dureroase, mai mari şi mai inflamate, afecţiunea denumindu-se în acest caz miliaria pustulosa.

O complicație foarte rară a erupției cutanate este hipertermia. Prin transpiraţie, organismul îşi reglează temperatura corpului, fenomen numit termoreglare. Dacă ductele sudoripare sunt înfundate, apare anhidroza, iar corpul nu se poate răci în mod corespunzător, fenomen periculos mai ales în caz de stare febrilă, atunci când se creează mai multă căldură decât se poate elibera. Temperatura de bază a corpului  poate crește rapid, la 40 ° C sau mai mult şi apare riscul de accident vascular cerebral .

În cazurile de hipertermie la copii, pielea va fi fierbinte și fără sudoare, gură uscată, buze crăpate şi  va plânge fără lacrimi. Copilul dumneavoastră  poate prezența  lipsa poftei de mâncare, vărsături, slăbiciune ( letargie ), confuzie,  dificultăți de respirație sau convulsii, iar îngrijirea medicală ar trebui să fie obținută imediat. Dacă observați o anumită combinație a acestor semne, faceți tot ce puteți pentru a vă răcori copilul și a fi văzut  imediat de către un medic. Duceţi copilul la  umbră sau într-un spațiu cu aer condiționat şi aplicați comprese reci. Dacă există semne de suprainfecție  a erupţiei se pot administra antibiotice topice sau orale. Deshidratarea poate fi tratată cu fluide intravenoase, în special dacă există vărsături.

Prevenirea și tratamentul miliariei constă în controlul căldurii și umidității. Îndepărtați orice îmbrăcăminte ocluzivă, se va utiliza îmbracăminte din fibre naturale care permite aerisirea pielii, limitați activităţile fizice când este foarte cald și căutați aer condiționat sau orice mediu mai răcoros. Majoritatea copiilor se recuperează fără probleme în câteva zile în urmă unui tratament adecvat recomandat de către medicul dermatolog. Tratamentul local constă în aplicarea de creme ce conţîn calamină sau mentol până la cortiocosteroizi țopici. Există medicamente care pot ajută la ameliorarea pruritului și, astfel, prevenirea infecțiilor. Zonele suprainfectate pot necesită un antibiotic local sau oral.

Expunerea excesivă, neprotejata și la ore nepotrivite la soare poate duce  la arsuri solare și poate contribui la dezvoltarea unui melanom, o tumoră  malignă a celulelor care formează melanină, melanocitele. Femeile care stau la plajă  fără a purta sutien prezintă risc mai mare de a dezvoltă un melanom la nivelul  tegumentului care acoperă  glandele lor mamare. Arsurile solare pot provoca o deteriorare  a țesuturilor delicate ale glandei mamare și un dezechilibru hormonal “estrogen-progesteron” la acest nivel, crescând riscul apariției unor  modificări maligne și a unui cancer de sân.

Dacă totuși doriți cu orice preț să va bronzați și la nivelul sânilor, ar trebui să respectați  cu strictețe următoarele reguli pentru a minimiza riscurile:

-Folosiți un produs cu factor de protecție solară SPF 50 sau mai mult și nu uitați să aplicați din nou la fiecare două – trei ore și de fiecare dată după ce ați intrat în apă. Fiți atenți la sfârcuri deoarece acestea sunt una dintre părțile erogene extrem de sensibile ale corpului  și au nevoie de protecție ridicată .

-Asigurați-va o alimentație bogată în antioxidanți (ceai alb, nuci, ciocolată neagră, legume și fructe proaspete)

-Hidratare corespunzătoare

-Perioada de expunere a sânilor nu trebuie să  depășească 30 de minute minute

-Se recomandă expunerea la soare  dimineață, înainte de ora 12:00, și după ora 16:00  după-amiază. Statul la plajă între orele 12:00-16:00  nu este recomandat din cauza radiației solare crescute. În acest interval se recomandă statul la umbră. În cazul în care se dorește activități în intervalul orar 12:00-16:00 se recomandă purtarea unor haine de culoare deschisă, aplicarea cremelor cu SPF în funcție de fenotipul cutanat pe zonele expuse și nu în ultimul rând hidratare corespunzătoare.

-Umbrelele nu ne sunt de mare ajutor, deoarece ele nu protejează complet de razele soarelui și ar trebui folosite doar că mijloc suplimentar de protecție. În plus, este bine că pielea să fie acoperită permanent de haine (pantaloni lungi, bluze cu mânecă lungă), iar capul trebuie protejat de pălării cu boruri largi.

-În plus, anumite medicamente sporesc sensibilitatea la lumina, de aceea este necesar să consultați un medic înainte de expunerea la soare. Unele deodorante, cosmetice sau parfumuri pot determina reacții alergice la soare și trebuie evitată aplicarea lor.

 

Dr. Ioana Florea-specialist în dermato-venerologie

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *