Legile educaţiei. Care sunt principalele prevederi

Ministrul Educaţiei Ligia Deca a prezentat luni, într-o conferinţă de presă, proiectele legilor educaţiei,despre care afirmă că au beneficiat de un amplu proces de consolidare, au sprijinul politic al coaliţiei. Ministrul a precizat că primul pilon este creşterea calităţii în educaţie şi reducerea analfabetismului funcţional şi a anunţat că liceele pedagogice şi universităţile vor forma profesorii de învăţământ primar.

”Liceele vor anunţa cu un an înainte pentru ce profiluri vor organiza examen, pentru că competiţia demonstrată trebuie să fie competiţia în anii anteriori examenului, dar avem 4 ani să clarificăm şi metodologia şi procedura şi să facem şi pilotare, în aşa fel încât formula pe care o implementăm prin legislaţie secundară să adreseze toate îngrijorările pe care părinţii, profesorii, elevii le-ar avea”,a spus Deca.

Ministrul a arătat că a auzit vocile care spun că procentul de 90% locuri scoase în concurs pentru profiluirile căutate este prea mare şi că trebuie să dăm şansa şi acelor copii care poate nu se concentrează în ziua examenului dar au făcut o bună performanţă la evaluarea naţională, să poată opta pentru acele profiluri în liceele căutate, deci am încercat o echilibrare.

”Există un studiu al Uniunii Eurppene care vorbeşte de sistemele de admitere, de filtrare de la un ciclu la altul, în acel studiu se menţionează că exisă o retenţie mai bună a elevilor acolo unde există examene de selecţie, sigur, sunt provpcări legate de echitate doar că acele provocări le adresăm prin alte tipuri de programe cum este cel pentru combaterea abandonului şcolar. Practic, încercăm să creştem şansele ca elevii care trec printr-un examen de admitere pe profil să li se potrivească profilul şi face faţă”, a explicat ministrul Educaţiei.

Ligia Deca a explicat că toţi elevii la finalul clasei a VIII-a vor da examentul de evaluare naţională. ”Acesta este primul examen, pentru toată lumea. După aceea, dacă vor dori, pe profilurile care va exista această ofertă din partea liceelor, vor putea da şi examen de admitere la liceu. Repartizarea computerizată nu se va face decât după finalizarea acestor două etape”, a mai spus Deca.
“Admiterea la liceu. Evaluarea Naţională rămâne în formula de până acum: probe scrise la matematică, limba şi literatura română şi limba maternă pentru cei care urmează gimnaziul în această formă. Se introduce ideea de concurs de admitere la profilurile liceelor unde există concurenţă dovedită în ultimii ani. Dacă liceele doresc să scoată aceste locuri în concurs pentru acele profiluri pe care le doresc scoase la concurs, liceele pot alege două probe evidenţiate pe profil. De exemplu, pentru chimie, biologie pot alege chimia şi biologia în aşa fel încât să poată selecta dedicat pentru potrivirea pentru profilul respectiv. Pentru 60 la sută din locurile de pe profilurile vizate se poate da concurs, 40 la sută din locuri rămânând în repartizare computerizată. Din aceste 40 la sută, prioritate pe 10% din dintre acestea vor avea elevii cu cerinţe educaţionale speciale sau elevii de etnie romă. Subiectele sunt standardizate, unice elaborate de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, în conformitate cu programele la nivel gimnazial şi, evident, cu un grad de dificultate adecvat competiţiei, adică mai degrabă pentru selecţie decît pentru forma de examen sumativă pe care o are Evaluarea Naţională în acest moment”, a afirmat Deca.
Ea s-a referit şi la noutăţile în privinţa examenului de bacalaureat.
“Examenul de bacalaureat se pliază pe fiecare profil. Deci vom avea bacul tehnologic pe care liceele tehnologice îl propun şi îl aşteaptă de multă vreme. Rămânem cu două probe de competenţe lingvistice: Limbă străină 1, Limbă străină 2, tocmai pentru a creşte potenţialul de angajare şi adecvarea absolvenţilor pentru societatea viitorului. Sigur, cele două probe la nivelul de competenţă diferită în funcţie de câtă limbă străină s-a studiat în parcursul de liceu sau de gimnaziu. Ce avem în plus faţă de formula de acum este o probă aşa zis complementară de competenţe de bază care pentru profilul uman va fi la matematică sau ştiinţe ale naturii, pentru profilul real o probă la alegere pentru disciplinele socio- umane: istorie, logică, filosofie, psihologie. Notarea, fiind vorba de competenţe de bază, nu avansate, se va face pe sistem admis-respins”, a explicat Deca.
Ea a menţionat că probele de competenţe lingvistice pot fi date din timpul anului şcolar.
“În sesiunile de vară-toamnă, elevii vor avea mai puţine discipline de examen, pentru că probele de competenţe lingvistice pentru limba 1, limba 2, probele de competenţe digitale şi proba de competenţe complementară se vor putea da încă din timpul anului şcolar, practic degrevând încărcarea candidaţilor în acea perioadă de vară în care se susţine în mod tradiţional examenul de bacalaureat”, a mai transmis ministrul Educaţiei.

”Centrarea educaţiei pe elev are ca bază o schimbare de paradigmă, nu mai vorbim de curriculum la decizia şcolii ci la decizia elevului, din oferta şcolii. Ne dorim ca elevii şi familiile lor să aibă mai mult de spus în ceea ce înseamnă materiile din această plajă opţională”, a precizat Deca.

”De asemenea, portofoliul educaţional devine un instrument cheie în susţinerea elevilor. El are şi un rol hotărâtor împreună cu recomandările consilierului şcolar în ceea ce înseamnă orientarea pe o filieră sau alta sau după liceu, orientarea către o profesie sau pentru învăţământ universitar”, a spus ea.

Ne dorim să recunoaştem învăţarea în toate formele ei, recunoaştem şi certificăm mai bine, inclusiv în portofoliul şcolar, educaţia extraşcolară, în condiţiile în care cunoaşterea nu mai vine dintr-o singură sursă.

”Rutele liceale, cele trei, teoretiv, vocaţional, tehnologic, conferă şanse egale de acces în învăţământul superior”, a mai spus ministrul, precizând că şi bacalaureatul se bazează pe profilul liceal, dând tuturor şansa dacă au acest potenţial să urmeze un program de învăţământ superior să poată face acest lucru”, a explicat ea.

”Ne dorim să generalizăm învăţământul tehnologic dual până în 2027, asta înseamnă că orice program de învăţământ tehlologic se va realiza în strânsă cooperare cu un angajator, tocmai pentru a garanta alinierea curriculei şi a avea sprijin efectiv pentru cei care se înscriu în aceste programe şi o perspectivă pentru angajare ulterioară”, a spus ea.
“Susţinem şi excelenţa în educaţie. Creştem bursele. Astfel, bursa de merit creşte de la 200 de lei la 450 de lei pe lună. Bursele de performanţă, care devin burse de excelenţă olimpică vor avea valoare pentru cei care au premii la olimpiadele naţionale – 700 de lei pe lună, cei care aduc medalii de la olimpiadele internaţionale – 1000 de lei pe lună. De asemenea, permitem ca cei cu capacitate de performanţă şcolară înaltă să poată promova doi ani de studii într-un an şcolar. Vom finanţa suplimentar centrele judeţene de excelenţă care îşi propun activităţi de aprofundare, mentorat şi sprijin structural pentru elevii capabili de performanţă înaltă. De asemeneam, elevii care câştigă medalii la sporturi olimpice, organizate de federaţiile sportive naţionale, vor beneficia de burse de merit, încurajăm şi sportul în şcoală”, a declarat Lidia Deca, luni, într-o conferinţă de presă.
Ea a menţionat că plata burselor se va face de la bugetul Ministerului Educaţiei.
“Plata burselor elevilor se va realiza direct de la bugetul Ministerului Educaţiei pentru a preîntâmpina întârzierile datorate alocărilor bugetare care treceau prin bugetul autorităţilor publice locale.Ne-am fost semnalat acest lucru în repetate rânduri din teritoriu. Acolo unde autorităţile publice locale pot suplimenta aceste sume vor putea face acest lucru”, a explicat ministrul Educaţiei.

viewscnt

news.ro

foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *