Macheta Cetății Deva. Miniatura care te poartă prin secolul 18

Un devean pasionat de istorie a realizat macheta monumentului care este simbolul orașului și domină împrejurimile.

Cristian Damiean s-a documentat serios: a citit articole și publicații de specialitate, dar a și discutat totul cu arheologii și cercetătorii Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.

 

Până la urmă, a ales o hartă din secolul al XVIII-lea pentru proiectul său cu monumentul în miniatură: „Am găsit o hartă de pe la 1760, făcută de austrieci. M-am apucat de lucru din curiozitate pentru că am vrut să înțeleg cum arăta incinta 1, adică partea centrală a cetății.

Cu o copie a documentului în mână, m-am plimbat printre ruine, am făcut schițe, am căutat reproduceri ale epocii. În urmă cu un an m-am apucat de lucru, după cum aveam timp. Cred că macheta nu este copia fidelă a monumentului de atunci, dar tinde către 90%.”

Proiectul machetei a presupus efort, atenție și extraordinar de multă migală cu care a pus laolaltă materiale recuperate precum carton, lemn și pietricele. A „ridicat” incinta 1 și 2, care sunt și cele mai interesante părți ale Cetății Deva.

Între timp, bărbatul, care lucrează la Telecabină, a urmat cursuri de limba engleză, și-a luat atestatul de ghid de turism și o fondat Asociația „Ținutul Hunedoara – File de poveste”.

Știe o mulțime de informații, dar și legendele locului. Acum, cu ajutorul machetei, poate purta turiștii și printr-un tur al cetății din veacurile trecute. „În primul rând, macheta m-a ajutat să înțeleg mai bine monumentul, din moment ce acum cunosc fiecare spațiu și încăpere în parte. Mă ajută mult în ghidaj. Oamenii pot vizualiza cetatea așa cum era odinioară”, povestește ghidul.

„Plimbarea” începe pe podul de lemn și continuă către podul mobil, care reprezenta accesul în incinta 2. „Avem Poarta Cezarului, punct de unde pleacă zidurile duble construite în perioada Principelui Transilvaniei, Gabriel Bethlen, apoi turnul semicircular la care, în ziua de astăzi, i se spune Turnul Bethlen, dar pe documente l-am identificat ca fiind „turnul ascuțit”. Urmează alt rând de ziduri duble, construite probabil în perioada Împăratului Franz Joseph.

În partea opusă podului mobil, avem „Curtea mică” cu un turn donjon sau un turn locuință, probabil una dintre primele construcții ale Cetății Deva. După donjon, se pare că au construit turnul dreptunghiular, apoi turnul de poartă. S-au unit cele trei turnuri și astfel a apărut o zonă de incintă.

Se crede că, în secolele 14-15, apare zona nobiliară. Avem și acea povestioară de secolul 14, cu Ladislau Kun care ține în prizonierat, în Cetatea Deva, însemnele nobiliare ale Ungariei.

Tot în zona nobiliară, undeva la subsol era și închisoarea, care se poate vedea și astăzi, undeva pe partea stângă, cum intri în acest spațiu. De cealaltă parte, pe exteriorul zidurilor, erau două turnulețe, astăzi se mai vede probabil 1% , sunt toaletele din acea perioadă”, indică Cristian Damiean.

Ca să fie accesibil financiar, întreg proiectul are mai puțin de un metru și a fost realizat din cartoane recuperate de la ambalajele de pizza, pietricele de andezit și mici bucăți de lemn din chibrituri sau palete pentru cafea. O cumpărat doar imitația de iarbă, care delimitează spațiile de piatră. Acum, la finalizarea proiectului, se declară mulțumit de rezultat și spune că acum înțelege mult mai bine monumentul care îi este atât de drag.

Arheologii de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva l-au felicitat pentru noul proiect: „O asemenea machetă, chiar realizată cu mijloace mai rudimentare, este cât se poate de binevenită. Este o modalitate de a prezenta și altfel ceea ce există pe Dealul Cetății, este un instrument util pentru vizitatori, ca să vizualizeze felul în care arăta monumentul atunci când era funcțional”, spune cercetătorul științific dr. Iosif Vasile Ferencz.

Cristian Damiean este pasionat de istorie, în special cea antică și medievală. Macheta Cetății Deva nu este primul proiect prin care „reconstituie” diverse piese.

Bărbatul de 47 de ani lucrează în metal diverse fibule, în lut, reconstituiri de medalioane cu chipul Zeiței Bendis și, în piele, papucei după modele antice, dacice și romane.