RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 18 MAI 2026
Cotroceni. Un fel de Turn Babel politic în căutarea majorității pierdute.
S-a scris enorm pe toate tonurile despre negocierile președintelui Nicușor Dan pentru găsirea unei formule de guvernare funcționale. Inițiativa prezidențială în context a părut suficient de ridicolă ca rețelele sociale să duduie de ironii și meme-uri (foto) hazlii. Și pe bună dreptate, după executarea Guvernului Bolojan, preocupările președintelui Dan au ceva din aflarea în treabă a lui Don Quijote. Dar măcar am aflat că ”s-a rezolvat, nu se poate”. Deși inițial se pornise pe ideea nominalizării unui premier tehnocrat, varianta s-a răcit pe măsură ce toată lumea a înțeles că la ce nevoi de reformă are acum România, tehnocrații sunt doar o pierdere de timp. E imperativ necesară o asumare politică forte. Ieșit de la consultări, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD a ajuns la consultările de la Palatul Cotroceni cu un mandat politic clar. Social-democrații exclud formarea unei majorități parlamentare cu AUR, nu susțin o eventuală desemnare a lui Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru și resping ideea unui guvern minoritar format din PNL, UDMR sau alte combinații fără o majoritate solidă în Parlament. La rândul său, Ilie Bolojan, președintele PNL a punctat din nou poziția fermă a partidului. ” Am finalizat consultările cu domnul președinte Nicușor Dan. Suntem după o moțiune de cenzură inițiată de PSD care, cu sprijinul AUR, practic a dus la căderea guvernului din care a făcut parte și PSD. Suntem în situația în care PNL are o pondere de 15% în Parlamentul României și în acest context poziția PNL a fost următoarea: PNL nu va mai susține un guvern și nu va mai participa la un guvern în care se va regăsi PSD. Nu susținem un guvern cu premier tehnocrat în care se va găsi PSD”, a declarat Ilie Bolojan. Previzibil, la ieșirea de la consultări, George Simion a precizat că a cerut mandat pentru formarea guvernului, iar dacă nu va aduna majoritate, el a cerut „să ne întoarcem din nou la popor”, cu referire la declanșarea de alegeri anticipate. După consultări, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a pus punctul pe ”i” declarând că: „Pentru mine era relativ clar că la prima rundă de consultări, cunoscând pozițiile colegilor din PNL, PSD, USR, AUR, e aproape imposibil să formezi o majoritate cât de cât transparentă, corectă, și de aceea nu mă miră, din păcate, că suntem în această situație și trebuie să purtăm dialog în continuare”. Șeful UDMR a mai spus că cei care au demis Guvernul Bolojan ar trebui să formeze acum o majoritate, chiar dacă va pica în Parlament. În căutarea unei majorități, președintele Nicușor Dan a căutat voturi și printre catacombele extremiste ale Parlamentului. Au fost prezenți la negocieri reprezentanți ai Uniți pentru România, PACE și chiar Gigi Becali, care și-a motivat întârzierea la întâlnire prin nevoia de a urmări integral slujba de la Biserică. La finalul zilei, așa cum era de așteptat, rezultatul nul al negocierilor prezidențiale prelungește criza politică. Asta dacă nu cumva apare ideea că dacă PSD-PNL-USR-UDMR se înțeleg să coaguleze ocazional majoritatea în Parlament pentru votarea măsurile majore de reformă, iar Ilie Bolojan rămâne interimar cu puteri limitate, nici nu mai e nevoie de un nou premier până în luna august, data limită de implementare a măsurilor pe PNNR.
MARȚI, 19 MAI 2026
SENAT. Cooperativa PSD&AUR pune de o lege pe stil Putin&Orban.
Membrii PSD și AUR au avizat favorabil, împreună, în Comisia Juridică a Senatului, marți, un proiect de lege prin care asociațiile și fundațiile sunt obligate să publice identitatea tuturor donatorilor. Votul asupra proiectului, inițiat de parlamentarii AUR, a venit în ciuda criticilor din partea altor organisme. Proiectul de lege primise aviz negativ atât din partea Consiliului legislativ, cât și a Consiliului Economic și Social (CES). Consiliul legislativ și Consiliul Economic și Social au semnalat că proiectul încalcă legislația europeană și a deciziilor obligatorii ale Curții de Justiție a UE. A fost invocat precedentul creat de Viktor Orban în Ungaria, al cărui guvern a adoptat o lege similară, care a fost sancționată atât de Comisia Europeană, cât și de CJUE. CES avertizează că inițiatorii propun „instituirea unui mecanism de supraveghere și control administrativ asupra societății civile, într-un context european marcat de tendințe iliberale și de restrângere a spațiului civic”. De asemenea, CES arată că „publicarea acestor date produce inevitabil un efect de descurajare asupra finanțării societății civile”, mai cu seamă în ce privește organizațiile cu activitate sensibilă din punct de vedere politic și social. De altfel, o astfel de abordare a fost adoptată și în Rusia, încă din anul 2012, când ONG-urile finanțate din străinătate puteau fi declarate drept „agenturi străine”, apoi Rusia a dat încă o lege prin care a respins intrarea pe teritoriul său a membrilor unor astfel de organizații, în 2015, iar ulterior li s-a impus organizațiilor să-și declare toate sursele de finanțare și finanțatorii. În pofida argumentelor împotriva proiectului, o largă majoritate din Comisia Juridică a Senatului a votat în favoarea proiectului de lege. Conform proiectului, în Ordonanța de Guvern 26/2000, care reglementează activitatea asociațiilor și fundațiilor, se introduce un articol nou, care prevede că aceste forme asociative sunt obligate să depună la Fisc declarații anuale „cu privire la toate veniturile și sursele de finanțare ale acestora din anul anterior, indiferent de proveniența lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice – pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice”. Nedepunerea acestor declarații la ANAF ar urma să atragă suspendarea de drept a activității, iar dacă neconformarea durează mai mult de un an, asta duce la dizolvarea de drept a activității asociației sau fundației. Să mai spună cineva că nu există în România autoritate și tragere la răspundere! Există! Din păcate, atunci când se manifestă, iată!, lovește direct în miezul opoziției pe care societatea civilă o articulează împotriva abuzurilor puterii, a nedreptății, a măsurilor care distrug mediul sau echitatea socială. E vorba de ONG-uri și presa independentă, câtă a mai rămas ea. Transparență! Asta invocă cu o șăgalnică ipocrizie AUR (cu susținerea tacită a PSD) ca argument care să proptească de ochii lumii nevoia injectării cu otrava prigoanei a OUG 26/2000. Evident, scopul real este ca sistemul ticăloșit să afle mai exact, cu nume și prenume, ”cine nu e cu el”, ca să poată pe urmă spurca cu politica urii și defăimării pe toți cei care ”sunt împotriva lui”. În statul român s-a ajuns atât de departe cu privilegiile, furtul, corupția și traficul de influență, au devenit atât de sfidătoare și evidente abuzurile și nedreptatea, încât, pentru sistem, devine periculos să mai fie tolerate libertatea de exprimare, criticarea publică și justă a simionilor, olguțelor, grindenilor, savonilor, toaderilor, despeștilor și predoilor, scandarea adevărului despre influențele toxice ale putiniștilor și magaioților infiltrați. Tensiunile printre români sunt deja prea mari, la cota de explozie! Nu mai este suficient să cumperi cu bani publici presă și părerologi de tot felul. Furia populară la spectacolul desfrâului de partid și de stat a ajuns atât de mare încât e suficient deja ca o vorbă critică adevărată sau apariția unui lider politic cinstit să declanșeze explozia bombei sociale după zeci de ani de tensiune acumulată. Și atunci, ce și-au spus cei de la PSD&AUR? Că e mai bine să previi, să-i deconspiri, să-i inventariezi și să-i execuți pe ”dușmanii poporului”, mai precis, ai poporului privilegiat. Cu Bolojan au rezolvat. Acum e rândul vocilor din societatea civilă. Controlul finanțării ONG-urilor incomode este o inițiativă încercată deja în alte state autoritariste sau dictaturi. Acum a venit și rândul României să testeze. Mecanismul e simplu, psihologic. Dacă românul Ion Popescu vrea să dea din banii lui privați 5001 lei pe an pentru un ONG sau o publicație care sprijină lupta anticorupție, independența reală a Justiției și critică competent și documentat putregaiul venal din instituțiile statului și din politică, statul corupt va afla de Ion Popescu care va deveni numai bun de hărțuit când îi e lui lumea mai dragă. Așa că Ion Popescu, se va gândi de două ori pe viitor dacă mai finanțează libertatea de exprimare și mesajele pro-democrație, pentru că știe că va fi expus. Dacă ONG-ul refuză să-l raporteze pe Ion Popescu, riscă să dispară prin efectul legii. Propunerea legislativă a fost aprobată de Senat cu 76 voturi pentru, 32 contra și 4 abțineri. Proiectul merge acum la Camera Deputaților, camera decizională, unde poate fi adoptat, modificat sau respins. Dar, cunoscându-ne marfa trimisă în parlament, cine ar avea curajul să pună pariu că va fi respins?!
MIERCURI, 20 MAI 2026
Cine e nașul mare? Trump și Putin la curtea lui Xi-Jinping.
Timp de o săptămână Beijingul a fost cumva capitala lumii. Președintele chinez a avut ceva de lucru cu sarcini de gazdă, salve de foc, grupuri de tineri care să însuflețească protocolul cu exuberanță simulată, oportunități foto și discuții la nivel înalt cu doi dintre liderii de prim rang ai lumii, Donald Trump și Vladimir Putin. Fiecare element de protocol, fiecare gest, orice vorbă au fost analizate atent de experți în încercarea de a găsi dovezi privitoare la relațiile de putere dintre cei trei lideri politici. A fost surprinzătoare și succesiunea rapidă între vizita șefului de la Casa Albă și cel de la Kremlin, ca și când, deși nu e așa, Xi-Jinping ar avea puterea să-i cheme la ordin pe cei doi după pofta inimii. S-a observat de asemenea că Putin a fost întâmpinat la aeroport de un reprezentant cu un rang politic superior în ierarhia chineză, decât cel care l-a primit pe Donald Trump. Pe urmă, ca prezență, atât în compania lui Trump, cât și în cea a lui Putin, Xi-Jinping a apărut ca adevăratul boss, dominând scena cu ținuta sa care sugerează forță reținută și fața de pokerist pe care nu poți citi nimic. Iar punctul culminant care arată cine face jocurile deja este că, deși au fost foarte bine primiți la Beijing, atât Trump cât și Putin au plecat cu mâna goală. Analiștii politici au observat că Xi Jinping preia controlul pe plan mondial, transmițând un semnal precis pe parcursul vizitei lui Trump: Washingtonul are o capacitate limitată de a mai influența Beijingul. Rezultatele modeste ale summitului lor au întărit această dinamică. Trump a părăsit China fără un acord formal, o conferință de presă sau un comunicat comun. Nici nu a existat un progres în privința Iranului sau Taiwanului. Nici Putin nu a plecat mai fericit. Președintele rus a părăsit miercuri China după ce a anulat conferința de presă pe care o susține de obicei după o vizită în străinătate din lipsa unor rezultate tangibile în timpul vizitei sale la Beijing. Deși acesta era scopul său principal, Putin nu a obținut un acord nici privind creșterea exporturilor de petrol și gaze destinate Chinei, nici pentru construirea gazoductului prin Mongolia, Forța Siberiei-2. Concluzia este deja conturată suficient de bine pentru a putea spune că avem de a face cu un challenger redutabil la statutul de hegemonie mondială. O mare putere de la Răsărit. Mult mai la Răsărit de Rusia!
JOI, 21 MAI 2026
BBC se reîntoarce în România cu jurnalism tradus de inteligența artificială verificată uman.
BBC World Service își extinde prezența globală și anunță oficial revenirea pe piața media din țara noastră prin lansarea serviciului pilot BBC News România. Noua platformă va distribui știri, analize și reportaje de încredere, adaptate publicului local. Noul serviciu digital va debuta inițial pe internet și pe rețelele de socializare, urmând ca alte platforme video să fie adăugate treptat în perioada următoare. Marți, 23 iunie va fi lansarea oficială a site-ului web bbc.com/romania și a conturilor dedicate de Facebook și Instagram. Ulterior vor fi puse la dispoziția publicului canalele oficiale de YouTube și TikTok. Grila de conținut va fi orientată masiv către formatele specifice rețelelor sociale, abordând teme de interes major, precum actualitatea europeană, sănătatea, știința, tehnologia, schimbările climatice și evoluția costului vieții. O noutate absolută în strategia editorială a BBC o reprezintă utilizarea tehnologiilor de traducere bazate pe inteligență artificială. Totuși, editorii dau asigurări că nicio știre nu va apărea pe site fără control uman. Serviciul în limba română al reputatei instituții media britanice fusese închis în anul 2008, după o activitate istorică începută în 1939. Una din explicațiile pentru care BBC se reîntoarce în această parte de lume este reacția de combatere a propagandei rusești subversive care s-a insinuat în spațiul mediatic și digital românesc în ultimii ani.
VINERI, 22 MAI 2026
”E PUR SI MUOVE”. Coaliția merge mai departe cu Bolojan interimar.
Potrivit Administrației Prezidențiale, Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) au semnat un angajament comun privind adoptarea noii legislații privind salarizarea bugetarilor până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Documentul stabilește nu doar un calendar legislativ, ci și principii clare de aplicare, în contextul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Reforma este considerată o piesă centrală în arhitectura fiscal-bugetară pentru următorii ani, cu termen de implementare completă stabilit la 1 ianuarie 2027. Cum? E posibil?! PSD, PNL, USR și UDMR din nou împreună? Cu Bolojan la Palatul Victoria? Păi ce să facă? Sunt angajamente ale României, sunt miliarde de euro în joc. După sabotarea guvernării, finalizată cu dărâmarea ei în plină criză, românii i-au umplut frigiderul PSD-ului pe rețelele sociale. Așa că acum ”cel mai mare partid din România” înțelege că i-ar fi și mai rău dacă torpilează acum și finanțarea europeană. Noua lege a salarizării constituie o etapă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026. Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung. Și iată cum, careul de partide așa-zise ”pro-occidentale” s-a regrupat efemer la masă în primul rând sub amenințarea apocaliptică a perspectivei pierderii finanțării europene. Fără ea, pentru oricare din partidele semnatare, guvernarea ar fi sinucidere curată. Acesta a fost motivul principal, deși președinția a încercat cumva să reiasă din comunicatul emis că rolul lui Nicușor Dan ar fi fost esențial în convingerea domnilor Bolojan și Grindeanu să-și mai pună o dată semnăturile pe același document după moțiunea de cenzură. Ce este însă cu adevărat ciudat de observat este că, cu toate ipostazele sale ridicole de negociator de până acum, președintele Dan a reușit cumva, ce-i drept punctual și efemer, refacerea coaliției și asigurarea unei majorități parlamentare cu Ilie Bolojan încă premier, fie el și intermediar. Deși e o ipoteză nebunească, ce-ar fi dacă Nicușor Dan, fără să vrea, a găsit până la urmă formula fantastică: până trece criza, reforma mare va fi făcută tot pe mâna PSD-PNL-USR-UDMR, cu angajamente similare ca cel de vineri și cu Ilie Bolojan, premier interimar cu puteri limitate (lăsat fără puterea de a mai aprinde becuri în cămară), tocat mărunt de propaganda social-democraților. După ce România își vede sacii în căruță în luna august la expirarea termenului limită de implementare a reformelor, se va putea vorbi de un nou premier, de care-o fi. Cui nu i-ar conveni, politic vorbind, varianta asta?
SÂMBĂTĂ, 23 MAI 2026
Cannes 2026. Victorie istorică a lui Cristian Mungiu.
Sâmbătă seara, la cea de-a 79 ediție Festivalului de la Cannes, cinematografia românească a marcat din nou la cel mai înalt nivel mondial! Juriul festivalului a decernat marele trofeu Palme d’Or filmului „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu. Pentru FJORD, Cristian Mungiu a primit al doilea Palme d’Or (după ”4 luni,3 săptămâni și 2 zile” în 2007), plus premiul FIPRESCI, plus Premiul Juriului Ecumenic, plus premiul FIPRESCI, plus Premiul François Chalais. În Fjord, rolurile principale sunt interpretate de Renate Reinsve și Sebastian Stan. Cei doi îi joacă pe Lisbet și Mihai Gheorghiu, care se mută într-un sătuc dintr-un mic fiord norvegian, unde curând se împrietenesc cu vecinii lor, soții Halberg. Copiii celor două familii devin apropiați, în ciuda diferențelor de educație și valori. Sebastian Stan interpretează rolul unui tată de familie ale cărui convingeri despre educație, viață personală și familie sunt puse la încercare, iar Renate Reinsve dă viață unei mame aflate între două culturi, preocupată să înțeleagă ce este mai bine pentru copiii ei. În esență, în Fjord, film bazat pe evenimente reale și filmat în Norvegia, cineastul explorează subtil ipocrizia și paradoxurile unei comunități aparent deschise și tolerante, dar care devine extrem de nemiloasă și tinde să îi marginalizeze brutal pe cei care refuză să se conformeze regulilor sale stricte. La primirea prestigiosului trofeu, Cristian Mungiu a urcat pe scenă și a oferit o declarație de un puternic impact social și umanitar: „Este important în cinematografie să vorbim despre lucruri relevante, pentru a înțelege direcția în care se îndreaptă lumea. O putem face observând oamenii din jurul nostru, pe cei dragi. Iar ceea ce simt eu este că societățile de astăzi sunt fracturate și radicalizate. Acest film este, de asemenea, un angajament împotriva tuturor formelor de extremism. Este un mesaj de toleranță, incluziune și empatie. Acestea sunt cuvinte frumoase pe care le iubim cu toții, dar trebuie să le aplicăm mai des.”
DUMINICĂ, 24 MAI 2026
Brâncuși vândut la prețuri astronomice. „Danaida” de Constantin Brâncuşi, vândută la Christie’s pentru 107,6 milioane de dolari, a devenit a doua cea mai scumpă sculptură din istoria licitaţiilor. Margit Pogany, o tânără artistă maghiară întâlnită în 1910 la Paris de Brâncuși (1876-1957), îşi împrumută chipul pentru „Danaida”. Este vorba de un chip stilizat şi aurit cu foiţă de aur, ai cărui ochi sunt conturaţi de mari arcuri de cerc. Înainte de licitație lucrarea a fost promovată într-o campanie spectaculoasă a casei Christie’s, al cărei personaj principal a fost, pe lângă lucrarea artistului, actrița Nicole Kidman.
Monica Pană
