Pe jos, la Sarmizegetusa Regia

Sarmizegetusa Regia s-a redeschis pentru turişti. După o pauză de mai bine de o săptămână, incinta sacră se poate vizita, dar accesul către monumentul UNESCO se face doar pietonal. Chiar şi aşa sute de turişti au preferat sâmbătă să bată pe jos cei cinci kilometri ca să vadă templele dacice din incinta sacră a cetăţii.

Cu atenţie, printre utilaje, oamenii au trecut pe lângă locurile unde furia naturii a rupt versanţi, a surpat maluri şi provocat distrugeri în mai multe porţiuni pe drumul judeţean care face legătura între Costeşti şi fosta capitală dacică.

Turiştii au putut urca cu maşina sau autocarele doar până la intersecţia cu Valea Albă. De aici, se urcă pe jos cale de mai bine de cinci kilometri din cauza restricţiilor de circulaţie impuse de alunecările de teren. Câţiva oameni spun că aşteaptă de zile în pensiuni ca să poată urca în cetatea dacică. Vladimir Brilinsky de la Administraţia Sarmizegetusa Regia îi îndrumă: „O să vă rog când mergeţi în sus, să fiţi atenţi – veţi da de utilaje şi atunci vă rog să vă opriţi şi numai când vă fac cei de acolo semn să treceţi. Nu intraţi aproape! Drum bun!”

Turiştii ajunşi în Munţii Orăştiei au primit cu bucurie vestea că incinta sacră se poate din nou vizita. În grupuri, cu copii şi bebeluşi în cărucioare, ajutaţi de bâte, oamenii au luat muntele la pas. În parcare, majoritatea îşi schimbă încălţămintea de oraş cu una sport ca să urce kilometri buni de drum, alţii au făcut cale-ntoarsă cu promisiunea că vor reveni: „Noi suntem şi cu copii mici şi nu am reuşit prea mult.

Sunt peste patru kilometri la deal, ne întoarcem altcândva şi urcăm când s-or face copiii mai mari şi mai puternici. Am venit special să vedem Sarmizegetusa, dar ne oprim la celelalte cetăţi şi revenim aici în alt an, poate nu mai avem ghinionul să fie alunecări de teren. Dacă mergeam cu maşina până sus era altceva, aşa…”, spune un bucureştean care face cale-ntoarsă. „O luăm pe jos, ce să facem?! Dacă natura s-a dezlănţuit, te poţi pune împotriva naturii? Am venit special aici ca să vizităm Sarmizegetusa. Urcăm uşor, uşor, facem şi o plimbare, ce să facem? Bine că e şi aşa! Doamne fereşte de şi mai rău!”

În unele zone, relieful s-a modificat iremediabil. În zona parcării de la Sarmizegetusa Regia, la Feţele Albe, coama muntelului s-a transformat într-o spectaculoasă cascadă. Dealul Grădiştii, pe care e construită Sarmizegetusa Regia, e şi el transformat. Pereţii versantului sunt aproape verticali şi mici fire de apă şi-au făcut albii în curgerea lor către drumul pietonal. Parapeţii de protecţie smulşi de valurilede pământ au ajuns până în vale. S-a lucrat zi lumină pentru ca turiştii să poată umbla pe DJ 705A.

Administraţia monumentului alături de echipele şi utilajele trimise în teren de Consiliul Judeţean Hunedoara care administrează atât drumul de acces, cât şi cetatea dacică, muncesc şi acum pe câteva porţiuni la refacerea carosabilului şi la îndepărtarea aluviunilor aduse de torenţi. „Ne-am impus împreună cu constructorul un obiectiv: să fie rezolvate până la sfârşitul săptămânii (trecute-n. red.) toate alunecările de pe versanţi, să intervenim la zonele unde, în urma calamităţilor, a fost afectat drumul. Lucrurile merg bine acum ca şi calitate a lucrării, dar şi ca număr de utilaje care intervin. Au trebuit evacuaţi câteva sute de metri cubi de la scurgerile de pe versanţi a materialului argilos”, spune Mircea Bobora, preşedintele Consiliul Judeţean Hunedoara.

Bucăţi întregi de munte s-au desprins şi au luat-o la vale în mai multe locuri. Autorităţile au decis să închidă ultima parte a drumului pentru că oricând se putea produce o nouă alunecare. După zile întregi de muncă şi cantităţi uriaşe de pământ îndepărtate, este eliberată o bandă de mers, iar Mircea Bobora mulţumeşte celor din administraţia sitului care au ajutat echipele constructorului: „Problemele sunt rezolvate aproape în totalitate, mai sunt două puncte de lărgit drumul ca să fie acces şi pentru autocare. Eu sper ca săptămâna asta să fie deschis tot tronsonul până în parcarea sitului şi să nu mai obligăm turiştii să urce cei câţiva kilometri pe jos. Lucrurile au mers foarte bine, sunt chiar mulţumit de implicarea oamenilor Consiliului Judeţean în rezolvarea acestei probleme care a fost prioritară în ultimele zile.”

Căderile masive de apă din ultimele trei săptămâni au afectat şi incinta sacră. După zile întregi cu soare, pământul din vârful muntelui încă musteşte de apă de parcă ai păşi într-o orezărie. Specialiştii caută acum soluţii şi pentru Sarmizegetusa Regia. Aici, prima alunecare de teren s-a produs între cele două terase cu temple. „Terasa a X-a a fost protejată în anii 70-80 de un zid de beton pentru a nu aluneca la vale, iar, în 2004, acel zid de beton a fost acoperit cu pământ adus din altă parte. Din aceea porţiune s-a desprins o cantitate de pământ care a luat-o la vale. Nu este o problemă gravă, dar e una care necesită atenţie şi măsuri rapide”, declară Brilinsky.

Până şi administraţia sitului e surprinsă de numărul mare de vizitatori care au făcut efortul de a urca până sus, în sit: aproape 100 în doar primele ore! Sunt şi turişti străini: „Este prima vizită aici, suntem la prima venire în România. Suntem italieni. E prima zi în zonă şi am vrut să vedem cetatea dacică şi restul fortăreţelor. E frumos, chiar dacă a fost obositor să venim până aici pe jos cu cele trei fetiţe, dar e foarte frumos şi ne-a plăcut mult”, explică în italiană un tânăr care îşi conduce familia pe la templele pe pietrele cărora se încălzesc mici şopârle.

Oamenii sunt răsplătiţi cu priveliştea minunată, aerul tare de munte şi apa rece a izvorului din incinta sacră. Mulţi ajung aici pentru prima dată. „Doar atât e descoperit? Se mai face ceva?” întreabă un turist şi îi răspunde administratorul sitului: „De săptămâna trecută, s-au întors arheologii de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei şi Muzeul civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, se fac săpături. Până acum e cercetat cam 5 % într-o sută de ani! Probabil nepoţii copilului dumneavoastră vor avea undeva la 20%, să se bucure de ce înseamnă acest sit!” Sâmbătă, 450 de turişti au vizitat incinta sacră, iar duminică alţi 310 au urcat pe jos muntele să admire monumentul. Se recomandă însă multă atenţie: „Stâncile de pe pereţii aproape verticali rămân o ameninţare permanentă”, spune Brilinsky.

 

La marginea terasei a XI-a a apărut după ploi cea mai mare problemă: „Aici e cea mai gravă alunecare de teren din interiorul monumentului, din zona sacră. E o alunecare care trebuie extrem de bine expertizată, analizată de către specialişti geologi pentru a se găsi soluţia stopării ei.

Este o alunecare destul de amplă şi au început să apară chiar elemente originale, posibil dintr-un zid care ar ar putea fi aici. Este la 40 de metri de templul de calcar şi la 100 de m de templul mare circular. Oricând însă această alunecare ar putea continua din cauza aluviunilor şi destabilizării terenului”, explică Brilinsky. Nici o alunecare nu a afectat însă templele dacilor. De remarcat însă că pământul a plecat doar în zonele unde au fost intervenţii umane în ultimele decenii. Autorităţile judeţene spun că, dacă se păstrează ritmul de lucru, DJ  705A va fi deschis şi pentru accesul auto până la sfârşitul săptămânii.

 

 

Laura OANĂ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.