Ample percheziţii domiciliare în Franța și în mai multe județe din țară, printre care și Hunedoara, pentru o fraudă de 30 de milioane de euro

Patruzeci de percheziţii domiciliare au loc marţi în mai multe localităţi din România şi Franţa, în cadrul unei anchete în curs de desfăşurare conduse de Parchetul European (EPPO) din Bucureşti privind suspiciuni de fraudă cu fonduri europene şi naţionale, în valoare de peste 30 de milioane de euro.

 

Este vorba despre o presupusă schemă infracţională prin care erau emise scrisori de garanţie false către beneficiari de proiecte finanţate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva unor eventuale daune, precizează un comunicat EPPO.

Potrivit anchetei, în perioada 2020-2023, în cadrul mai multor proiecte care beneficiau de finanţare europeană, au fost emise mai multe scrisori de garanţie de către bănci fictive sau entităţi financiare dubioase care nu dispuneau de lichidităţile necesare pentru a acoperi daunele asigurate.

O bancă fictivă care aparent funcţiona în Insulele Comore a emis scrisori de garanţie prin care a asigurat autorităţilor publice din România plata unor sume în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro. În mod similar, instituţii financiare care aparent operează în Cehia, Letonia şi Spania au emis scrisori de garanţie care urmau să fie utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru şi fără a dispune de fondurile necesare pentru a acoperi daunele asigurate.

În România, percheziţiile se desfăşoară în Bucureşti, Alba, Arad, Cluj, Constanţa, Hunedoara, Iaşi, Mureş şi Olt.

 

Percheziţii sunt efectuate şi în Roquebrune-Cap-Martin, în sudul Franţei.

CUM FUNCŢIONA SCHEMA INFRACŢIONALĂ

În cazul proiectelor care beneficiază de finanţare europeană, câştigătorul contractului finanţat de UE trebuie să prezinte o scrisoare de garanţie de bună execuţie, emisă de o instituţie financiară care se angajează să plătească anumite sume de bani (valoarea garanţiei), în cazul în care serviciile nu sunt executate corespunzător. În plus, în cazul în care beneficiarul fondurilor primeşte un avans, acesta trebuie să prezinte, de asemenea, o scrisoare de garanţie către autoritatea contractantă, care să asigure recuperarea avansului.

Suspecţii ar fi emis scrisori de garanţie în numele unor entităţi financiare fictive sau cu resurse financiare fictive. În schimbul emiterii scrisorilor de garanţie, se presupune că suspecţii au încasat sume mari de bani, pe care le-au folosit în interes propriu.

În cazul în care un contractant nu îşi îndeplinea obligaţiile contractuale, autorităţile contractante nu puteau executa aceste scrisori de garanţie, deoarece entităţile emitente nu dispuneau de resursele financiare necesare.

Percheziţiile, care sunt încă în curs de desfăşurare, sunt efectuate cu sprijinul poliţiştilor de la mai multe agenţii de aplicare a legii din România şi Franţa, între care Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţia de Operaţiuni Speciale, Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice, Institutul Naţional de Criminalistică din România şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei Române. Din Franţa participă Serviciul de Anchete Judiciare Financiare de la Nisa.

 

 

news.ro

sursa foto: inquam

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *