Valea Jiului, revitalizată prin artă şi cultură. Trei zile de activități și evenimente artistice, în patru orașe foste minere

Evenimente şi activităţi artistice, de la tururi ghidate la prânzuri comunitare, ateliere de creativitate, ateliere de teatru, picturi murale, expoziţii şi concerte, au avut loc între 13 şi 15 octombrie, în Petroşani, Vulcan, Petrila şi Lupeni. Cei interesaţi au putut vizita minele Lonea, Lupeni şi Petrila, aceasta din urmă, cea mai mare şi mai veche din Valea Jiului.

Proiectul Comunităţi Vibrante în Valea Jiului, un efort amplu de revitalizare a regiunii prin artă şi cultură, a cuprins activităţi artistice şi evenimente ce au avut loc timp de trei zile în fostele comunităţi minereşti din această zonă.

Începând de vineri, şi pe parcursul celor două zile de weekend, localnicii şi vizitatorii a patru localităţi din Valea Jiului – Petroşani, Vulcan, Petrila şi Lupeni – au avut ocazia să ia parte la o serie de evenimente şi activităţi artistice destinate revitalizării comunităţilor locale, comunităţi care se confruntă cu efectele dispariţiei industriei mineritului şi provocările tranziţiei către un nou model de dezvoltare locală.

În Petroşani, Vulcan, Petrila şi Lupeni, patru oraşe foste miniere, un grup amplu de organizatori, oameni implicaţi din sectorul neguvernamental, voluntari, artişti locali, dar şi artişti recunoscuţi la nivel naţional au realizat picturi murale, au susţinut ateliere de tehnici teatrale, improvizaţie, storytelling.

Printre evenimentele la care au participat deopotrivă localnici şi vizitatori se numără vernisajul planiglobului Văii Jiului realizat de artistul Ion Barbu, cunoscut publicului drept grafician al revistei Dilema Veche (şi al Academiei Caţavencu), unde, în fiecare săptămână, publicul se poate amuza cu desenele sale, comentarii pe cât de inteligente, pe atât de ireverenţioase la adresa lumii de azi.

Prânzuri comunitare

Activităţile din 13-15 octombrie au avut loc în cartierele Dallas (Vulcan), Ştefan (Lupeni) şi Bosnia (Petroşani) şi au inclus prânzuri comunitare, picturi murale, ateliere de creativitate din materiale reciclabile, un târg de jucării second-hand, însoţite un performance de teatru special pregătit cu participarea copiilor din zonă.

Pictorul Cristian Scutaru a putut fi văzut „live” la lucru în Cartierul Ştefan din Lupeni, unde a realizat pe un mural portretul regretatei Tatiana Stepa. Muralul lui Paul Şerban din Cartierul Dallas (Vulcan) a fost, de asemenea, prezentat locuitorilor cartierului. Actorii Ştefan Hotnog şi Alexandra Pribeagu au lucrat cu mai multe serii de copii pe care i-au provocat să se exprime în scurte „tablouri” de teatru.

De asemenea, cei interesaţi au putut vizita minele Lonea, Lupeni şi Petrila. Dacă prima dintre acestea, a putut fi văzută în cadrul unui eveniment unic, respectiv aniversarea a 150 de ani de la deschidere, Petrila, cea mai veche şi mai mare mină a Văii Jiului, este mereu un obiectiv de neratat.

Evenimentele au fost realizate împreună cu membri ai Coaliţiei Valea Jiului Implicată, cu artişti locali sau din alte zone, cu persoane reprezentative pentru comunităţile marginalizate, precum şi cu sprijinul administraţiilor locale. Proiectul Comunităţi Vibrante în Valea Jiului este derulat de Valea Jiului Society, Urban Lab Valea Jiului şi Asociaţia Copii pentru Viitor, cu sprijinul organizaţiilor membre ale Coaliţiei Valea Jiului Implicată, şi este finanţat prin programul În Stare de Bine.

„Evenimentele pe care le-am organizat în luna august tot aici, în Valea Jiului, au fost o demonstraţie clară a potenţialului nostru colectiv de a aduce schimbări pozitive. Am experimentat bucuria şi puterea artei de a uni oamenii şi de a revitaliza spiritul comunitar“, a declarat Adina Vinţan, preşedinte al Valea Jiului Society şi coordonator al proiectului. „Până în prezent, am reuşit să ajungem la peste 300 de beneficiari, să depăşim cu mult indicatorii, având peste 500 de participanţi spectatori, cu peste 50 de voluntari şi o serie de ateliere educative şi momente cultural-artistice. Au fost amenajate trei spaţii pentru intervenţiile culturale în comunităţile marginalizate, asigurând prezenţa şi în alte spaţii şi în media la nivelul întregii zone a Văii Jiului”.

Şi totuşi, de ce a atras Valea Jiului atenţia artiştilor şi a ONG-urilor? În ultimii 26 de ani, Valea Jiului a cunoscut cel mai acut proces de depopulare faţă de toate celelalte zone miniere din Europa, spun organizatorii. Din 15 mine au mai rămas operaţionale două (Vulcan şi Livezeni), iar alte două (Lonea şi Lupeni) sunt în diverse programe de reducere a activităţii. Unele au făcut obiectul unor proiecte de regenerare urbană şi renaturare, altele au eşuat din lipsa capacităţii financiare şi administrative a comunităţii locale. Un exemplu distinct este Mina Petrila, unde este propusă păstrarea şi reconversia prin punerea în valoare a potenţialului cultural, industrial şi de afaceri şi de dezvoltare a roboticii. În prezent, cele două mine cu plan de închidere au un masterplan dezvoltat prin proiectul Zone Funcţionale în Uniunea Europeană, prin care se propune modificarea planului de închidere pentru a asigura reconversia în paralel cu închiderea activităţilor miniere până în 2026.

Pe de altă parte, în zonă se doreşte impulsionarea activităţilor din turism (cazare, alimentaţie publică, facilităţi şi atracţii), precum şi a companiilor nepoluante de prelucrare (electrice, textile, automotive).

„Dispariţia mineritului din această zonă, după un secol şi jumătate în care această industrie a fost definitorie pentru identitatea comunităţilor locale, a fost un eveniment catastrofic”, spune Mihai Danciu, preşedinte Urban Lab Valea Jiului. „Am învăţat din experienţe similare că, atunci când dispar industrii care adunau în jurul lor întregi comunităţi, acestea din urmă ajung să se confrunte cu problema supravieţuirii. Dacă vrem ca Valea Jiului, un loc cu un potenţial natural extraordinar, să renască, atunci nu e nevoie să aducem doar investiţii, ci şi să reclădim comunităţile, să readucem oamenii laolaltă, să le arătăm că suntem împreună, că dacă ne ajutăm există speranţă şi putem începe să construim aici viitorul. În primul rând, comunităţile înseamnă o imagine despre ele însele. Iar pentru aceşti oameni, care timp de peste 150 de ani au reprezentat inima industriei mineritului din România, dispariţia acestei ocupaţii a însemnat pierderea identităţii de sine. Acum încercăm cu toţii să o reclădim, prin artă comunitară şi participativă”.

 

news.ro

sursa foto: facebook

viewscnt

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *