Inteligența artificială între protecție și fraudă. 7 din 10 români se tem că ar putea cădea victime fraudelor online

Şapte din zece români se tem că ar putea cădea victime fraudelor online, iar 4 din 10 români declară că au întâmpinat mai multe fraude sau tentative de fraudă în ultimele 12 luni, comparativ cu perioada anterioară, arată un studiu asupra fraudei realizat de către SAS, jucător în domeniul Inteligenţei Artificiale.

„Fraudele online, care au luat avânt odată cu pandemia şi care continuă să facă victime şi în prezent, au crescut nivelul general de anxietate a publicului în faţa unor astfel de pericole. În acelaşi timp, clienţii organizaţiilor sau instituţiilor au aşteptări mai mari de la acestea în ceea ce priveşte siguranţa datelor şi tranzacţiilor”, arată studiul asupra fraudei realizat de către SAS, lider global în AI şi analytics.

La nivel global, studiul a fost efectuat pe 13.500 de clienţi din 16 ţări. Inclusiv România a luat parte la acest studiu SAS, iar concluziile principale ale acestuia sunt disponibile în următoarele rânduri. Per total, fraudele online reprezintă o problemă la nivel global, având vedere că:

• 70% dintre respondenţi au experimentat frauda cel puţin o dată. Patru din 10 oameni au căzut victime ale fraudelor de două sau mai multe ori.
• Aproape jumătate dintre participanţi (47%) au experimentat mai multe tentative de fraudă în 2022 decât în anii anteriori.
• 86% dintre respondenţi declară că sunt mai conştienţi cu privire la pericolul fraudelor online decât erau în trecut.

Cele mai folosite strategii de fraudă sunt tentativele de a obţine detalii ale conturilor bancare sau date personale. Telefoanele mobile şi email-urile reprezintă canalele de comunicaţie folosite cel mai des de atacatori pentru a realiza un contact iniţial.

„Când infractorii online reuşesc să-şi ducă la bun sfârşit planurile, organizaţiile din sectoarele bancar, al asigurărilor, guvernamental, de retail şi telecomunicaţii, cele mai expuse la atacuri, devin fără voia lor canele de desfăşurare a fraudelor. Având în vedere că două treimi dintre consumatorii intervievaţi afirmă că şi-ar schimba furnizorul de servicii pe fondul fraudelor, sau dacă un competitor ar oferi protecţie mai bună, consecinţele potenţiale ale inacţiunii sunt substanţiale şi nu ar trebui ignorate”, spune Stu Bradley, Senior Vice President of Risk, Fraud and Compliance în cadrul SAS.

Studiul cu privire la fraudele online arată că 4 din 10 români declară că au întâmpinat mai multe fraude sau tentative de fraudă în ultimele 12 luni, comparativ cu trecutul. Doar 32% dintre români afirmă că nu au căzut niciodată victime ale unor fraude online. 19% dintre respondenţi au fost fraudaţi de trei sau mai multe ori.

Majoritatea românilor, 75,8%, se tem că ar putea deveni şi ei victime ale escrocilor online în viitor.

Aproape la unison, românii (9 din 10) consideră că organizaţiile, companiile sau instituţiile cu care aceştia interacţionează ar trebui să facă mai multe pentru a-i proteja de tentative de fraudă. Tot la fel de mulţi români consideră că sunt mult mai conştienţi în prezent de posibile ameninţări cibernetice decât erau în trecut. Aproape 8 din 10 români afirmă că instituţiile financiare cu care colaborează le-au pus la dispoziţie informaţii despre măsurile pe care le iau pentru a preveni frauda.

5 din 10 români acordă beneficiul îndoielii dacă primesc un apel necunoscut şi încearcă să determine dacă e vorba de un apel legitim.

Cele mai întâlnite tipuri de fraudă online de către români:

• Încercarea de a obţine detalii bancare – 57.9%
• Încercarea de a obţine date personale – 54.4%
• Asumarea identităţii unor organizaţii reputabile sau a unor autorităţi oficiale – 21.0%
• Pretexte că persoana contactată este datoare cu sume de bani – 10.5%
• Afirmaţii că persoana contactată a câştigat bani/ un premiu – 45.5%
• Bani extraşi fraudulent din contul bancar – 12.1%
• Pretexte că persoana contactată este eligibilă pentru returnarea unor bani/ taxe –           12.8%
• Pretexte că victima nu a plătit o sumă completă, pentru o livrare, de exemplu – 8.5%
• Încercarea de câştiga încrederea victimei înainte de a cere bani – 18.7%
• Altele – 3.4%

Cele mai folosite canale pentru încercarea de a frauda clienţii

• Telefonul fix – 17.6%
• Telefonul mobil – 67.1%
• Email – 64.8%
• SMS/ WhatsApp – 48.6%
• Poştă – 4.6%
• Social media – 43.1%
• Vizite la domiciliu – 5.9%
• Altele – 2.0%

8 din 10 români intervievaţi afirmă că sunt dispuşi să folosească metode biometrice de autentificare (recunoaştere facială, a amprentei, etc.) pentru a-şi securiza mai bine plăţile şi tranzacţiile online. În paralel, 4 din 10 persoane preferă o parolă statică pentru logarea în conturile aferente plăţilor online, în vreme ce 6 din 10 vor să se bazeze pe sisteme biometrice.

De asemenea, 8 din 10 români sunt de acord ca plăţile şi tranzacţiile online pe care le efectuează să se desfăşoare mai lent, pe fondul unor posibile verificări suplimentare, pentru a avea mai multe garanţii de securitate în faţa posibilelor fraude. Aproape 7 din 10 români ar fi dispuşi să renunţe la colaborarea cu un serviciu financiar dacă ar fi victimele unei fraude, sau dacă ar exista o alternativă mai sigură pentru ei.

„Desigur, organizaţiile trebuie să găsească echilibrul între o experienţă de utilizare rapidă, fără impedimente, şi mecanismele potrivite de protecţie împotriva fraudei, mai ales pe fondul creşterii popularităţii serviciilor digitale. Deşi există riscuri fraudă ridicate în privinţa tranzacţiilor online, asta nu îi face pe clienţi să renunţe la acestea”, relevă studiul.

Doar 1 din 10 respondenţi se gândeşte să reducă frecvenţa folosirii serviciilor digitale.

Detecţia fraudei cu ajutorul AI-ului poate oferi o soluţie completă: ajută organizaţiile să identifice fraudele mai rapid, îmbunătăţind eficienţa şi precizia strategiilor de detecţie şi prevenţie. Spre deosebire de reguli, care pot fi testate şi ocolite cu uşurinţă de infractori, aplicarea unei soluţii de învăţare automatizată poate ajuta organizaţiile să identifice mai uşor şi în timp real anomaliile, pentru a fi cu un pas înaintea pericolelor tot mai complexe.

Acesta reprezintă standardul soluţiilor SAS împotriva fraudelor şi escrocheriilor financiare – iar angajamentul SAS pentru a dezvolta tehnologii de ultimă generaţie în acest domeniu este consolidat şi de anunţul recent, cu privire la investiţiile de 1 miliard de dolari în soluţii AI adaptate industriilor specifice.

„Dezvoltarea rapidă a uneltelor AI generative va ajuta infractorii să ocolească sistemele de detecţie standard. Folosirea unor capacităţi de detecţie a fraudei stratificate, care folosesc tehnologii avansate de analytics, poate ajuta organizaţiile să-i învingă pe escroci la propriul joc. Cei care se ridică la nivelul aşteptărilor propriilor clienţi pot transforma prevenţia fraudei într-un pilon al loialităţii consumatorilor, acesta devenind ulterior un avantaj competitiv care le va creşte business-ul, în vreme ce le reduce pierderile datorate fraudei”, adaugă Stu Bradley.

SAS a colaborat cu 3Gem Research and Insights pentru a desfăşura studiul global cu privire la trendurile din sfera fraudei împotriva consumatorilor, la finele lui. Rezultatele au fost obţinute pe baza unui eşantion de 13.500 de persoane, împărţit egal între bărbaţi şi femei. În România, rezultatele studiului se bazează pe un eşantion de 1.000 de persoane.

SAS este lider global în software AI şi analytics, inclusiv în privinţa soluţiilor specifice pentru diverse industrii.

 

 

news.ro