Reforma sistemului medical. Guvernul reduce numărul de paturi din spitale între 2026 și 2028

România face un pas decisiv către modernizarea sistemului de sănătate prin adoptarea noului Plan național de paturi. Executivul propune o strategie de eficientizare a resurselor care vizează scăderea treptată a capacității de spitalizare continuă în următorii trei ani. Această măsură urmărește alinierea țării noastre la standardele europene și încurajează tratamentele în ambulatoriu.

O scădere programată: Peste 14.000 de paturi dispar din evidențe

Proiectul de Hotărâre de Guvern stabilește cifre clare pentru perioada următoare. Reducerea are loc în etape anuale, astfel încât unitățile sanitare să aibă timp pentru adaptare.

Reforma debutează oficial la data de 1 mai 2026, moment în care limita națională coboară la un prag de 112.593 de paturi. Această tendință de scădere continuă și pe parcursul anului 2027, când numărul total se reduce până la valoarea de 107.902 unități. Procesul de restructurare atinge o nouă etapă în anul 2028, an în care pragul maxim admis la nivelul întregii țări ajunge la 103.211 paturi.

Această traiectorie reflectă dorința autorităților de a diminua cu 20% numărul total de paturi până la finalul acestui deceniu.

Ce se întâmplă cu îngrijirile paliative și penitenciarele-spital?

Documentul introduce distincții importante pentru a proteja categoriile vulnerabile. Planul național de paturi nu include locurile destinate îngrijirilor paliative, un domeniu unde România înregistrează încă un deficit major. De asemenea, paturile din spitalele penitenciar și cele pentru pacienții aflați sub măsuri de siguranță beneficiază de regim separat. Acestea primesc finanțare prin contracte distincte cu Casele de Asigurări de Sănătate și nu fac obiectul reducerilor menționate mai sus.

Eficiență în loc de risipă

Nota de fundamentare subliniază o realitate statistică evidentă: România raportează cifre superioare mediei europene la numărul de paturi raportat la populație, însă gradul de utilizare a acestora rămâne unul scăzut.

Oficialii din Ministerul Sănătății susțin necesitatea acestei reforme prin prisma unor obiective strategice clare. Un prim aspect vizează reducerea internărilor nejustificate, deoarece numeroase afecțiuni tratate în prezent în regim de spitalizare pot primi soluții medicale eficiente direct în cabinetele de specialitate. Această schimbare merge mână în mână cu dezvoltarea medicinei de zi, un sistem prin care pacienții beneficiază de intervenții rapide și sigure, fără să mai aibă nevoie de o noapte de cazare în unitatea medicală. Totodată, investițiile masive în infrastructură și construcția spitalelor regionale promit să preia cu succes volumul principal de cazuri complexe, fapt care permite o gestionare mult mai suplă a restului unităților sanitare din țară.

Impactul asupra finanțării spitalelor

Acest plan reprezintă reperul legal după care Casele de Asigurări de Sănătate încheie contractele de furnizare a serviciilor medicale. Indiferent că este vorba despre spitale publice sau private, unitățile trebuie să se încadreze în noile cote județene. Detalierea exactă a locurilor pe fiecare județ în parte va apărea anual prin ordin de ministru.

Această schimbare de paradigmă forțează managerii de spitale să opteze pentru o gestionare mai atentă a fondurilor și să pună accent pe calitatea actului medical, în detrimentul cantității de cazuri raportate.

Monika BACIU