Reintegrarea socială a persoanelor condamnate, un plus pentru siguranţa societăţii
Serviciul de Probațiune Hunedoara este în căutare de soluţii cât mai potrivite pentru reintegrarea socială a persoanelor condamnate. Este unul dintre motivele pentru care aici s-a iniţiat o întâlnire interinstituțională, pentru a se discuta punctele forte ale colaborării și ariile acestui proces care necesită îmbunătățire. S-au prezentat însă şi aspecte ale activității serviciului, mai puţin cunoscute de public. Sistemul de probațiune contribuie la înfăptuirea actului de justiție, iar activitatea sa se desfășoară pentru menținerea siguranței comunității, reabilitarea socială a infractorilor şi diminuarea riscului de săvârșire a unor noi infracțiuni. Direcţia Naţională de Probaţiune funcţionează în cadrul Ministerului Justiţiei şi are 42 de structuri teritoriale, denumite servicii de probațiune.
Probaţiunea este o sancţiune penală, alternativă la pedeapsa cu închisoarea, şi presupune menţinerea în libertate a persoanelor – adulţi şi minori – cu respectarea unor măsuri şi obligaţii impuse de instanţa de judecată. Atribuţiile consilierilor de probaţiune sunt derulate pe întreg parcursul procesului, încă din faza de urmărire penală. Consilierii de probaţiune întocmesc rapoarte pentru instanţe şi parchete cu privire la persoanele acuzate: „Există o evaluare presentenţială în timpul procesului penal şi evaluare pe parcursul supravegherii. În cea presentenţială, noi întocmim referate de evaluare pentru minori şi rapoarte de evaluare pentru majori. Pentru minori, referatele sunt obligatorii când minorul ajunge în instanţă, iar pentru majori este opţional”, a explicat Gabriela Ignat, şef Serviciul de Probaţiune Hunedoara. Aici se implementează sancţiuni penale precum amânarea aplicării pedepsei, suspendarea sub supraveghere şi munca în folosul comunităţii. În probaţiune ajung şi anumite persoane care se liberează condiţionat. Consilierii de probaţiune pregătesc şi aplică un plan individualizat de intervenţie care identifică factorii de risc şi nevoile criminogene pentru a preveni săvârşirea unei noi infracţiuni.
Tema principală a discuţiilor recente s-a centrat însă pe punerea în executare a obligațiilor de supraveghere prin colaborare cu instituțiile din comunitate. Cei de la Serviciul de Probațiune consideră că reintegrarea persoanelor condamnate este unul dintre scopurile procesului de supraveghere şi ar trebui să fie rezultatul muncii comune a instituțiilor din comunitate, atât în direcția acoperirii nevoilor persoanelor care au comis infracțiuni, cât și în direcția verificării modului în care aceste persoane respectă măsurile și obligațiile de supraveghere, au arătat vorbitorii. La întâlnire au participat reprezentanți ai mai multor instituții: Judecătoria Orăștie, Poliția municipiului Deva, Centrul de Reținere și Arest Preventiv Hunedoara, Poliția Locală Deva, Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Hunedoara, Primăria municipiului Hunedoara, Direcția de Asistență Socială Deva, Serviciul Public de Întreținere și Gospodărire Municipală Deva.
Specialiştii serviciilor de probațiune coordonează procesul de supraveghere atât în cazul persoanelor majore, dar şi pentru persoanele minore față de care instanța de judecată a dispus o măsură educative neprivativă de libertate. Poate fi vorba de un stagiu de formare civică, de supraveghere, de consemnarea la sfârșit de săptămână sau de asistare zilnică. „Măsurile educative au o durată determinată, de maxim şase luni, şi sunt prevăzute în Codul Penal. Noi ne confruntăm cu o problemă reală în sensul în care, dacă se stabilesc nişte obligaţii pentru minori, ei trebuie să le execute în perioada aceasta, a măsurii educative. Noi trebuie să supraveghem dacă au executat acele obligaţii. De exemplu, dacă se stabileşte o măsură educativă cu obligaţia de a urma un curs şcolar, iar durata măsurii educative este de două sau trei luni, durată care se calculează de la data punerii în executare a sentinţei de către judecător, putem nimeri pe perioada vacanţei şcolare. În această situaţie, noi suntem practic în imposibilitatea de a urmări aplicarea ei. Minorul are obligaţia de a se înscrie în anul şcolar următor, dar, la acel moment, el nu mai este în evidenţa noastră. Avem aici ceva fără conţinut, o urmărire formală”, spune Adina Ilea, responsabilul cu relațiile publice din cadrul Serviciului de Probaţiune Hunedoara.
Instanța poate impune minorului una sau mai multe dintre următoarele obligații – de la supunerea la măsuri de control, tratament sau îngrijire medicală, la respectarea limitei teritoriale stabilită de instanță, pe care nu are voie să o depăşească fără acordul serviciului de probațiune, sau interdicţia de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice. Altă obligaţie poate impune păstrarea distanţei şi interdicţia de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participanții la săvârșirea infracțiunii ori cu alte persoane stabilite de instanță. Alteori instanţa poate cere urmarea unui curs de pregătire școlară sau formare profesională.
Discuţiile din cadrul întâlnirii au mai evidenţiat o mare problemă – lipsa instituțiilor private (ONG-uri) care să își aducă contribuția la reintegrarea socială a persoanelor condamnate, prin colaborare cu instituțiile publice cu atribuții în acest sens. S-a vorbit şi despre faptul că, la nivel de instituții din comunitate fie ele publice sau private, colaborarea – în ceea ce privește punerea în executare a sancțiunilor neprivative de libertate – este esențială pentru păstrarea unui nivel optim de siguranță cetățenească. Fiecare instituție publică își poate aduce aportul la procesul de reintegrare socială a persoanelor care au comis infracțiuni.
In urma discuțiilor, s-a căzut de acord ca Serviciul de Probațiune Hunedoara să intensifice colaborarea cu Poliția Municipiului Deva pe segmentul de verificare a respectării măsurilor de supraveghere de către persoanele aflate în evidența instituției și, în aceeași idee, s-a convenit semnarea unui protocol de colaborare cu Poliția Locală Deva.
Consilierii de probaţiune sunt licenţiaţi în drept, psihologie, asistenţă socială, pedagogie sau psihologie. Serviciul de Probațiune Hunedoara a fost înfiinţat la 1 septembrie 2001. Prin dezvoltarea instituţiei probaţiunii în România, Ministerul Justiţiei şi-a dorit introducerea unei alternative reale la închisoare pentru a reduce suprapopularea din penitenciare.
Laura OANA
