RETROSPECTIVA ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 11 APRILIE 2022

Oficial. Inflația în luna martie 2022 a trecut de 10%

Institutul Național de Statistică a prezentat datele privitoare la rata anuală a inflației. În luna martie aceasta a trecut de 10 la sută, după ce gazele s-au scumpit cu 46 la sută, iar alimentele costă mai mult cu 11,2 % față de luna martie 2021. Topul procentual al scumpirilor începe cu gazele naturale (+46%), urmate de cartofi (+36,5%), combustibili (+34,16%), ulei (+32.32%) și mălai (+24,35%). Analizele economice arată că 2022 va fi un an dificil. O analiză a specialiștilor de la OTP Bank arată că recuperarea economică va încetini substanțial în 2022, creșterea PIB-ului fiind estimată la sub 2% în acest an, pe măsură ce inflația erodează veniturile reale, politica monetară se va înăspri (creditele vor fi mai scumpe!) și problemele lanțului de aprovizionare s-ar putea dezvolta în continuare.

 

MARȚI, 12 APRILIE 2022

Carantina în China e ca o pușcărie

Shanghai este în centrul celui mai mare val de COVID-19 din China de la începutul pandemiei în urmă cu mai bine de doi ani şi a înregistrat cea mai mare parte a celor aproximativ 28.000 de cazuri la nivel național. Lockdown-ul chinezesc însă e pușcărie curată. Carantina totală a fost impusă la Shanghai în urmă cu o săptămână. De atunci, 26 de milioane de oameni nu mai au voie să-și părăsească locuințele, indiferent de motiv. Nici măcar pentru hrană. Și cum oamenii au început să facă foamea, furia a răbufnit. Filmările prezentate marți, arată locuitori ai Shanghai urlând noapte de la balcoane. Imagini tulburătoare au fost făcute publice pe Twitter, imagini în care pare că oamenii se bat pe mâncare într-un magazin alimentar din oraș. Cel care a postat clip-ul susține că localnicii se simt neputincioși din cauza lipsei de alimente. Lockdown-ul din Shanghai este cel mai mare de până acum şi reprezintă, totodată, cea mai drastică metodă prin care China încearcă să atingă pragul de zero cazuri COVID-19. Aproximativ 38.000 de cadre medicale au fost trimise în oraș pentru a testa populația, iar cei care sunt pozitivi sunt carantinați în tabere COVID, fie că au simptome sau nu. Copiii testați pozitiv sunt despărțiți de părinți, iar proviziile sunt limitate. Nu e de mirare că în unele zone au izbucnit revolte. Modul în care China încearcă să rezolve revirimentul pandemiei este foarte reprezentativ pentru cei care studiază dictaturi. Pentru că, la nivelul respectului față de cetățean, în pandemie, drepturile chinezilor nu le depășesc pe cele ale unui pușcăriaș generic.

 

MIERCURI, 13 APRILIE 2022

Facilități pentru lucrătorii din agricultură. Un cadou cu două tăișuri?

În noua situație critică generată de războiul din Ucraina, siguranța alimentară a României impune o serie de măsuri din partea autorităților. Iar una din acestea vizează conservarea forței de muncă din acest sector esențial al economiei. Asta a făcut ca, miercuri, Camera Deputaților să voteze, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege care prevede că salariul de bază (minim brut) în domeniul agricol și al industriei alimentare va porni de la 3.000 lei lunar până la finalul lui 2022. Este vorba despre aproximativ 280.000 de români care lucrează în această zonă şi care vor fi scutiți şi de plata unor taxe precum impozitul pe venit din salariu sau contribuția la sănătate. Vor plăti doar contribuția către sistemul de pensii şi în plus de asta, o modificare făcută prevede ca cei care vor să contribuie la pilonul 2 de pensii, adică 3,75% din salariu, să poată opta să facă acest lucru. Dar dacă preferă să nu contribuie? Analiștii economici arată că pe lista de excepții din fiscalitate intră acum și agricultorii, pe lângă constructori, cercetătorii și IT-iștii. Măsura a fost criticată imediat de reprezentanții Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Aceștia spun că exceptarea de la plata contribuției la Pilonul II înseamnă pentru muncitorii din agricultură ce a însemnat pentru salariații din construcții. Adică un cadou otrăvit, prin faptul că dă posibilitatea cheltuirii azi a unor sume derizorii în locul acumulării sustenabile și fructificării prin investiții pe termen lung a acestor bani. Adică, pensii mai mici la momentul retragerii din activitate. Peste 750.000 de angajați din construcții au fost scutiți de la plata contribuției către fondurile de pensii din Pilonul II în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, astfel că peste 1,9 miliarde de lei nu au mai fost virați pentru pensie în conturile fondurilor de pensii private. Prin noul program de susținere a salariaților din agricultură, numărul celor care nu mai contribuie la Pilonul 2 de pensii private va trece de un milion de persoane. Dar, până la urmă, totul depinde de decizia fiecăruia. Statul lasă posibilitatea cotizării și pe mai departe la pensiile private și în agricultură și în construcții. O opțiune evident doar pentru cei mai chibzuiți salariați!

 

JOI, 14 APRILIE 2022

Umilință la Kremlin.  Poporul care ”nu există” a scufundat Moskva, nava amiral a Marinei Rusiei

Regimul Putin a primit o lovitură dublă joi. Una militară, iar cealaltă, mult mai dureroasă, de imagine. Nava de război rusă Moskva, perla flotei ruse din Marea Neagră,  s-a scufundat. Din prima clipă după ce crucișătorul a explodat, Regimul Putin a negat aportul ucrainean la pulverizarea navei. Oficial, pentru Kremlin, Moskva s-a dus la fundul mării din cauza incompetenței echipajului său, care și-ar fi dat singuri și din greșeală foc la muniția de la bord. Pentru Putin este de neconceput ca un popor care ”nu există”, dintr-o țară pe care o consideră de asemenea inexistentă, poate umili de așa manieră blazoanele imperiale ale Rusiei. Kremlinul a preferat să dea vina pe o așa-zisă imbecilitate a marinarilor săi care și-ar fi dat singuri foc la valiză în mijlocul mării. Umilința Moscovei a fost cu atât mai mare cu cât, în scurt timp după explozie, adevărul a ieșit la iveală. Prezentat ca invincibil de propaganda rusă, crucișătorul Moskva a fost trimis lejer la fundul mării de două rachete trase de către armata ucraineană. Furia, frustrarea, lacrimile din Duma rusă, coroanele de flori depuse pentru epava Moskva (nu pentru marinarii morți la datorie!) nu impresionează însă pe nimeni. Cine i-a pus pe ruși să atace o țară independentă? Ce căutau cu crucișătorul în apele teritoriale ale Ucrainei? Dacă cineva merită compătimire acela e poporul ucrainean care de aproape două luni rezistă, ca un David, Goliatului rusesc și, nu numai că rezistă, dar îi și aplică invadatorului lovituri năucitoare care îi fac pe ucraineni să culeagă toată admirația lumii libere pentru curajul cu care își apără moșia. Iar asta se vede din ironiile pe care rețelele de socializare le aruncă în valuri peste Regimul Putin. ”Au vrut să cucerească Kievul, dar au pierdut Moskva” este una din glumele propagate pe Facebook. După cum se vede, reputația de excelență militară a Regimului Putin începe și ea să ia apă.

 

VINERI, 15 APRILIE 2022

Războiul din Ucraina resuscitează legea pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră

Proiectul legii offshore a fost depus vineri în Parlament. Exploatarea gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre este un subiect despre care se vorbește de cel puțin 20 de ani. După ce a investit milioane de dolari în prospecțiuni, apetitul statului român pentru a folosi resursele descoperite acolo s-a diminuat suspect. Jocul pasiv al autorităților a fost întrerupt în timpul Regimului Dragnea, dar numai pentru a îngropa aproape total inițiativa. Modificarea Legii Offshore, din acea perioadă, a alungat investitorii, proiectul intrând într-un fel de moarte clinică. Scopul politic al modificării legii în perioada Dragnea ar fi fost legat de interesele Rusiei în sensul păstrării și chiar al creșterii dependenței statului român de gazul Moscovei. Ceea ce s-a și întâmplat între timp. Datele furnizate în noiembrie anul trecut de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că importurile de gaze au acoperit 40 la sută din necesarul de consum al României. Numai că aranjamentul nu mai pare să fie sigur după începerea războiului din Ucraina. România, ca ”țară neprietenoasă” poate în orice clipă să fie tăiată de la gazul rusesc. Fără să-și dorească neapărat, dar forțată de perspectiva catastrofală a ”înțărcării” de la gaz, România este nevoită și ea acum să-și diminueze dependența de resursele Rusiei.  Iată de ce, după aproape 60 de zile de război, cu lentoarea tradițională dâmbovițeană, vineri proiectul Legii Offshore a fost depus în Parlamentul României. Proiectul prevede faptul că România va deține dreptul de preempțiune la achiziția gazelor şi reglementează și exploatarea onshore (adică de pe uscat). De asemenea legea stabilește un regim fiscal competitiv în așa fel încât împărțirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60% pentru statul român şi 40% pentru investitor. Totodată, proiectul va diminua în funcție de anumite paliere de preț impozitul suplimentar pentru companii în cazul veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 85 lei/MWh . Autoritățile promit că primele gaze din Marea Neagră vor ieși în a doua parte a acestui an, producția stabilizându-se undeva la un miliard de metri cubi anual. România va avea prioritate la achiziția acestor gaze. Proiectul intră, în regim de urgență în dezbaterea Parlamentului, Senatul fiind primă Cameră sesizată. Legea este semnată de semnată de liderii celor trei partide din coaliție, premierul Nicolae Ciucă, președintele PSD Marcel Ciolacu, liderul UDMR Kelemen Hunor, precum şi ministrul Energiei, Virgil Popescu şi liderul minorităților, Varujan Vosganian.

 

SÂMBĂTĂ, 16 APRILIE 2022

Weekend cu sondaj politic. Ce ați vota dacă ar fi alegeri săptămâna viitoare?

Potrivit unui sondaj CURS, realizat la comanda PNL, în intervalul 28 martie – 11 aprilie, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, PSD ar obține 35% din voturi, urmat de PNL cu 23% din voturi, AUR – 12% și USR – 11%. Comparativ cu precedentul sondaj, PSD pierde un procent, AUR pierde două procente, în timp ce PNL și USR cresc cu trei procente. O altă evoluție interesantă o are PMP care reușește să atingă pragul electoral. UDMR se menține la un nivel de 5% în intențiile de vot. În subsolul sondajului se găsesc partidul fostul premier Victor Ponta, Pro România, care ar obține 3% din voturi. Partidul lui Liviu Dragnea, Alianța pentru Patrie, şi cel al lui Ludovic Orban, Forța Dreptei, au câte 1%. Sondajul relevă că trendurile electorale încep să se delimiteze notabil de tipul de politică violentă și anti-europeană practicat de AUR.

 

DUMINICĂ,  17 APRILIE 2022

 FOTOGRAFIA SĂPTĂMÂNII

Satisfacția lui ”David”! Distrugerea crucișătorului Moskva, nava amiral a Flotei Mării Negre rusești, i-a făcut pe ucraineni să facă coadă la principalul oficiu poștal din Kiev pentru a cumpăra timbre care îl înfățișează pe grănicerul ucrainean Roman Hribov stând sfidător în fața navei rusești pe Insula Șerpilor. Crucișătorul Moskva, nava amiral a Flotei Mării Negre rusești, s-a scufundat joi după ce ar fi fost lovită de ucraineni cu rachete anti-navă Neptun. Stocul de timbre a fost terminat în câteva ore!

 

Monica Pană