RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 28 NOIEMBRIE 2022

Bădălău. O picătură din oceanul corupției românești

Magistrații Curții de Apel București au decis, luni, arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a lui Niculae Bădălău, după ce procurorii DNA au dispus reținerea sa, duminică. Acesta este acuzat de fapte de corupție. Schema de corupție folosită e clasică deja în România. Domnul Bădălău ar fi mituit un primar pentru ca acesta să bage bani publici la greu într-o firmă în care erau plasate și interesele inculpatului. Și nu e vorba de bani mărunți. Procurorii au stabilit că inculpatul i-ar fi promis primarului suma totală de 170 de mii de euro, ce reprezintă un procent de 7 % din valoarea contractelor pe care primăria trebuia să le plătească. Ce e într-adevăr trist pentru clasa politică românească este că ani de zile domnului Bădălău i-au fost date pe mână funcții colosale în statul român, deși domnia sa a intrat la ciolan cu un cazier pătat deja încă de pe vremea lui Ceaușescu pentru ceva furtișaguri cu cereale. De-a lungul carierei sale politice, permanent, au apărut anchete și suspiciuni privitor la activitatea infracțională a domnului Bădălău, dar toate dosarele deschise au fost cauterizate politic unul câte unul.  CV-ul domnului Bădălău dă frisoane la ce personaje dubioase a picat pe mână România. Aflăm că numitul Niculae Bădălău a fost Ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului (Guvernul Dăncilă), senator PSD a României, președinte al Consiliului Județean Giurgiu, sub-prefect și prefect de Giurgiu, deputat PSD al României. În 2020, Niculae Bădălău a ajuns vicepreședinte al Autorității de Audit, după ce a primit 294 de voturi „pentru” și 55 ”împotrivă”, în Parlamentul României. Păi, n-au atunci dreptate cei care spun că politica românească este o frăție a șnapanilor?

  

 MARȚI, 29 NOIEMBRIE 2022

Lux în Harghita și Covasna: fecale de urs la conservă

Produsul scos pe piață în ungurime se vrea o emblemă a sălbăticiei și durității secuiești și, probabil, bărbătești. Cei interesați în senzații secuiești pot cumpăra așadar, cu legitimă încântare și mândrie, 30 de grame de caca de urs ambalat în cutii de conserve relativ elegante. O conservă se vinde cu 40 de lei. Merită, pentru că producătorul garantează că în conservă clientul găsește rahat de urs ”autentic-secuiesc”. Autoritățile din Harghita și Covasna au fost prinse puțin nepregătite în fața unei astfel de provocări relativ urât mirositoare. Cică produsul e un fel de suvenir pentru fanii secuimii. Ce să și zici?! Produsul e produs și în afară de conținut respectă normele comerciale. Scrie pe etichetă că nu e bine să fie lăsat la-ndemâna copiilor. Cred și eu! Ca să fie totul ok, producătorul din Harghita care livrează fecale de urs la conservă a trecut și un termen de valabilitate pe etichetă. Dubios! Pentru că tot acolo mai scrie și că nu este destinat consumului de către oameni. Destul de firavă protecție. Mai ales că cei  interesați pot afla că tot ce e înăuntru conservei este ”fără gluten, fără conservanți, vegan”. Prin urmare, nu poate nimeni garanta că până la expirarea termenului de valabilitate a conservei nu se lăcomește nimeni la un deliciu ”autentic-secuiesc”. Gusturile nu se discută!

 

MIERCURI, 30 NOIEMBRIE 2022

Când mai marii UE spun lucruri trăsnite

Nu este nici un dubiu că Uniunea Europeană, prin Comisia Europeană și Parlamentul European, este de partea bună a istoriei în ce privește agresiunea Rusiei în Ucraina. A luat măsuri să scape din lațul energetic al Moscovei, condamnă verbal agresiunea rusească și, deși nu cu entuziasm, ajută cu echipamente militare poporul ucrainean să se apere. Cu toate acestea, leadership-ul UE pare de multe ori o adunătură de tocilari neadaptată să facă față golăniilor unui regim toxic, așa cum este cel actual din Rusia, și, mai ales, inaptă încă să înțeleagă mizele oricărei declarații și acțiuni pe care le livrează. Lăudabil discursul de miercuri a șefei Comisiei Europene privitor la înființarea unei instanțe europene care împreună cu ONU să urmărească în justiție crimele de război pe care armata lui Putin le comite în Ucraina. Ca să mărească doza de dramatism din declarația sa, șefa Comisiei Europene a vorbit despre 100.000 de militari ucraineni uciși de armata rusă de la începutul războiului. Beculețul roșu s-a aprins instantaneu pentru că aceasta a fost o gafă. Ce se întâmplă în Ucraina, nu e un joc de război pe calculator. Acolo mor oameni reali,  iar orice informație delicată poate deveni o armă mediatică, dacă ea este lăsată să scape la larg. Vorbind de 100.000 de morți în armata ucraineană șefa Comisiei Europene a dat prilej propagandei de la Moscova să se umfle în pene privitor la marile isprăvi militare ale armatei ruse care a ucis 100.000 de naziști în Ucraina. Statul major al armatei ucrainene a sărit ca ars imediat după declarație comunicând că nu poate confirma cifra emisă de șefa Comisiei Europene, dar susține inițiativa de a aduce în fața Justiției crimele de război ale rușilor. Dovada că doamna Ursula von der Leyen a vorbit fără ea este dispariția rapidă a înregistrării video cu declarația domniei-sale de pe toate mediile de informare ale UE. Răul a fost deja făcut însă. Ecoul informației că rușii au reușit să ucidă 100.000 de soldați ucraineni va persista. Tocmai pentru că cifra a fost scăpată din greșeală, ea va fi crezută. De la vârful UE, s-a diminuat astfel,  involuntar,  efectul propagandei de război ucrainene care, cum e și normal, propagă prin mesajele sale optimism și speranță. Fără să vrea doamna van der Leyen a fost pentru o fracțiune de timp promotoarea narativului Moscovei. Un episod un pic îngrijorător, dat fiind nivelul suprem al funcției de unde s-a propagat gafa.

 

JOI, 1 DECEMBRIE 2022

Nu poți scoate România din diaspora

O informație apărută de Ziua Națională a României scoate la iveală dovada că oricât de departe s-ar afla de țară, românii își trăiesc emoțiile, bucurii și tristeți, în ritmul României. Un studiu realizat de Google arată că pentru 9 din 10 români din diaspora este important să rămână conectați cu România prin conținut media din țară în limba română. Peste 70% dintre ei urmăresc conținut românesc frecvent (de cel puțin 2-3 ori pe săptămână). Care sunt sursele românești pentru românii plecați? Studiul Google arată că românii din diaspora ascultă muzică românească (57%), stau pe rețele de socializare (56%), urmăresc canale TV din România – pe cablu sau pe platforme online (53%), citesc publicațiile online din România (51%) sau ascultă radiouri românești (26%). Cea mai utilizată platformă video folosită de diaspora este YouTube. Muzica românească este pe primul loc când vine vorba despre conținutul vizionat pe YouTube (63%), urmată de știri (46%) și divertisment (45%), filme și seriale românești (38%), emisiuni TV (37%) și rețete culinare (32%). Și căutările diasporei pe internet, pe motorul de căutare Google, se desfășoară în special în limba română. Știrile sunt principalul conținut consumat în limba română pe Google de către diaspora – 81%, urmat de divertisment – 51%, chestiunile practice (tutoriale, rețete, etc) – 46%, sport – 32%, cultură – 28%, dezvoltare personală – 26% și conținut pentru copii – 21%. Deși locuiesc în cele mai diverse locuri din lume, românii plecați din țară arată că le pasă și rămân legați de tot ce se întâmplă în România.

 

VINERI, 2 DECEMBRIE 2022

 „Gică contra” al Europei rămâne cu ”prietenia” lui Putin, dar fără banii UE

Lațul se apropie de jocul politic la două capete pe care îl practică cu succes de ani de zile premierul maghiar Viktor Orban. E omul politic care a făcut din Ungaria o cârtiță a regimurilor politice despotice de la Est de Ucraina, cârtiță hrănită, culmea!, de banii Uniunii Europene.  Ani de zile, Bruxelles-ul a fost neputincios la sfidările regimului Orban, la campaniile publice de denigrare duse de Budapesta, la devierile legislative care, de la an la an, au sugrumat democrația maghiară supunând legea la pofta de putere a despotului Orban. UE a fost neputincioasă dintr-un motiv evident: atunci când a fost croită, Uniunea a pornit de la premisa că va avea de-a face cu lideri naționali rezonabili, cu viziune democrată și de bună-credință, lideri care înțeleg avantajele oferite de Uniune pentru popoarele lor, adică democrație, libertate, domnia legii și prosperitate.  Cine ar fi crezut după căderea Uniunii Sovietice că, într-o perioadă istorică echivalentă cu secunde pe axa timpului,  naționalismul, autoritarismul și extremismul de tip fascist vor reveni și vor putea seduce din nou oamenii?! Ce părea o nebunie, din păcate, e fapt și realitate astăzi. O pandemie politică care produce lideri mutanți de tip Putin,  a debutat cu 10-15 ani în urmă chiar în țările foste comuniste din Europa de Est,  farsă cinică a istoriei, și s-a extins încet-încet spre Vest. Pentru a-și readuce pe calea cea bună oile rătăcite, Uniunea Europeană avea până acum un singur instrument pentru disciplinarea țărilor care o iau razna. Articolul 7 al Tratatului UE, poreclit cu  ironie ”nuclear”, era de fapt apă de ploaie. Sancțiunile prevăzute în el puteau duce maxim la o suspendare a anumitor drepturi ale unui stat membru care abdică de la regulile statului de drept. În special, se suspenda dreptul de vot în Consiliul UE, organism în care cei 28 de membri definitivează legislațiile europene. Nu s-a ajuns niciodată acolo. Pentru simplu fapt că pentru adoptarea Articolului 7 împotriva unei țări deviaționiste e nevoie de votul tuturor membrilor UE. Și cum ar putea crede cineva că  Ungaria și Polonia ar  vota ca să li se aplice tot lor sancțiuni? Nu e ridicol?  Și așa,  mai bine de un deceniu,  Viktor Orban a scăpat de fiecare dată basma curată și a putut profita de slăbiciunile Uniunii Europene.  A devenit evident că UE are nevoie de anticorpi mai puternici decât insignifiantul Articol 7 pentru a fi în măsură să readucă în partea luminoasă a istoriei membri care încep să guverneze după rețetele lui Putin și Jinping. A durat destul de mult până când Uniunea Europeană a ieșit din blocaj ca să-și asume un instrument real de sancționare: banii europeni. Pentru ca suspendarea fondurilor europene să intre în vigoare, nu mai e nevoie de unanimitate, ca în cazul Art. 7, ci doar de majoritate calificată, cel puțin 15 din cele 27 de state membre, care să reprezinte împreună peste 65% din populația totală a UE. Iar precedentul a fost creat în cursul acestei săptămâni. Sub presiunea Parlamentului European, Comisia Europeană le-a propus statelor UE, care trebuie să se pronunțe până pe 19 decembrie, suspendarea a 7,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune alocate Ungariei și a celor 5,8 miliarde de euro ce revin acestei țâri sub formă de granturi în planul european de relansare în urma pandemiei. Motivul? Guvernul lui Viktor Orban doar a simulat măsurile de reformă cerute, măsuri care să redea independența totală a Justiției și libertatea presei în Ungaria și să relanseze cu adevărat lupta împotriva corupției de sistem din țara vecină. În replică, premierul ungar Viktor Orban a acuzat vineri Comisia Europeană că îngheață din motive strict politice fondurile europene alocate țării sale. El și-a ornat acuzațiile cu temele sleite legate de opoziția Budapestei față de primirea migranților şi față de sancțiunile europene impuse Rusiei după agresiunea contra Ucrainei. Ce spune Orban e gargară politicianistă. Bubele mari și adevărate sunt la el în ogradă și țin de practica sa populistă, care una spune „poporului”, din rolul auto-asumat de patriot-suprem al neamului, și cu totul alta spune la Bruxelles, unde încearcă retușuri cu sferturi de măsură, pentru a nu fi sancționat. Dacă se va vota pentru suspendarea fondurilor europene pentru Ungaria, poporul maghiar are șansa să înțeleagă pentru prima oară că a fost înșelat de o politică găunoasă cu care liderul lui,  pe care l-a votat cu milioanele, a folosit-o doar ca să-și construiască un regim corupt și inechitabil pentru maghiarul de rând. Viktor Orban se află așadar în fața unei decizii radicale pentru el: ori schimbă foaia, ori se pregătește să fie călcat în picioare de propriul popor. Cumva e totuși un om norocos: nu mulți despoți au șansa să opteze ca să-și salveze pielea!

 

SÂMBĂTĂ, 3 DECEMBRIE 2022

România, o mixtură ciudată de bune și rele în topurile europene

Suntem obișnuiți să fim pe ultimele locuri în topurile Uniunii Europene la cam toți indicii care cuantifică nivel de trai, facilități și standarde de civilizație. Cu toate acestea, o analiză economică publicată recent nuanțează puțin situația României, în sensul că țara noastră este până la urmă un amestec destul de ciudat de ”bune și rele”, numai că, de regulă ”cele bune” nu contează aproape deloc ca aport la îmbunătățirea standardului de viață. La ce este România în fruntea topurilor europene? De exemplu,  România este cel mai mare producător de porumb şi floarea-soarelui din Uniunea Europeană. În 2021 am produs cu 800 de tone mai multă floarea soarelui decât Franța, și ea un gigant agricol al Europei. La producția de grâu suntem pe locul 4 în Europa, după Franța, Germania și Polonia. Pe urmă, nu există țară în Uniunea Europeană care să aibă o viteză mai mare a Internetului ca România. Suntem pe locul 1 și la Internet cu o viteză de descărcare de pe internet broadband de circa 200 mbps, dublă față de media europeană. Ocupăm și un onorant loc șase la producția de vin și un loc șapte la producția de automobile. Și cu asta ce-am făcut? Păi, nu mare lucru! Pentru că, pe partea cealaltă, care se referă la standardul de viață al românilor, nu mai este nimeni după noi. De exemplu, românii sunt europenii cei mai afectați (în proporție de 25 la sută) de ceea ce se numește ”deprivare materială și socială”. Potrivit definiției ”deprivarea materiala si sociala severa se referă la persoanele care, din cauza lipsei banilor, nu-și pot permite nici măcar 7 din cele 13 componente esențiale pentru un trai decent”. Care sunt cele 13 componente? Ele au fost catalogate după cum urmează: capacitatea de a face față cheltuielilor neprevăzute; capacitatea de a putea plăti o săptămâna de vacanță pe an; capacitatea de a achita la timp, fără restanțe, a chiriei, ipotecii sau a unor facturi la utilități; consumul de carne, pește sau echivalentul vegetarian cel puțin o dată la doua zile; încălzirea corespunzătoare a locuinței; accesul la un autoturism pentru uz personal; înlocuirea mobilei uzate;  accesul la internet acasă în scop personal; înlocuirea hainelor vechi/ uzate cu altele noi; deținerea a două perechi de încălțăminte (inclusiv o pereche pentru orice vreme);  cheltuirea unei sume oarecare de bani în fiecare săptămână pentru propria stare de bine; participarea în mod regulat la activități de petrecere a timpului liber; întâlnirea cu prietenii/ familia acasî sau în altă parte, cel puțin o dată pe lună, pentru a bea sau mânca împreună. În România, un sfert din populație nu au resurse financiare să bifeze măcar 7 din aceste componente, ceea ce echivalează cu deprivare severă.

 

DUMINICĂ, 4 DECEMBRIE 2022

Fotografia săptămânii

Elton John va fi cap de afiş la Festivalul Glastonbury de vara viitoare (21-25 iunie 2023), susţinând un ultim concert în Marea Britanie ca parte din turneu global de adio al artistului.

 

Monica Pană

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.