RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 20 FEBRUARIE 2023
Ucrainenii ne iau fața la navigația pe Dunăre. Dar asta nu-i face pe ruși mai simpatici
Scandalul săptămânii a avut ca obiect Delta Dunării și dreptul de navigație pe canalele marelui fluviu. Oficial, potrivit unei Convenții din 1948 singurul canal navigabil acceptat în Delta Dunării este Canalul Sulina. El a fost folosit până acum, contra cost, de Ucraina ca să-și poată exporta o parte din recolta de grâne spre Europa. Există însă un alt canal al Dunării la care Ucraina are acces fără să plătească. Se numește Canalul Bâstroe. Cu o adâncime mică, de doar trei metri și ceva, Bâstroe nu era deloc potrivit pentru transport fluvial de mare tonaj. Asta până la începutul acestei săptămâni, când Ucraina, mai pe față, mai pe ascuns, a mărit adâncimea Canalului Bâstroe la aproape 7 metri. Acest lucru îi permite țării vecine aflate în război să-și transporte grâul exportat mai rapid și mai ieftin, evitând Canalul Sulina. Acțiunea Ucrainei vexează evident România care nu pierde doar bani. Pământul degajat de operațiunea de dragare a ucrainenilor de pe Canalul Bâstroe, a fost deversat în Marea Neagră. Curenții marini au deplasat pământul la intrarea Canalului Sulina, coborând nivelul apei cu 70 de centimetri. Scăderea adâncimii apei pe Sulina perturbă flora și fauna din zonă, pe lângă dificultățile create traficul fluvial. Ucraina nu a informat autoritățile române despre această acțiune, iar când s-a aflat de ea a aruncat petarde de dezinformare prin ambasada ei de la București. Autoritățile române până la cel mai înalt nivel au cerut lămuriri Ucrainei, și au anunțat că vor protesta la Comisia Europeană. Vocea Ucrainei este însă mai puternică. Ministerul ucrainean al infrastructurii a făcut recital pe rețelele sociale prezentând acțiunea ca un mare pas înainte pentru fluidizarea exportului de grâne al Ucrainei și dezvoltarea clusterului portuar pe Dunăre. Canalul Bâstroe va putea prelua de acum o parte din traficul pe Canalul Sulina, controlat de autoritățile române. Înainte de această schimbare, pe Bâstroe adâncimea redusă nu permitea trecerea navelor încărcate complet, ci doar întoarcerea navelor goale, creând blocaje şi întârzieri pentru navele încărcate cu cereale pentru export. De asemenea, se așteaptă ca navele cu o greutate de până la 10.000 de tone să poată acum trece prin canal, dar în cazul unei astfel de opțiuni, nava ar fi probabil încărcată doar parțial, până la aproximativ 6.000-7.000 de tone. Intenția Ucrainei de a mări potențialul de navigație pe Canalul Bâstroe e mai veche. În vremuri de pace, sesizate de România, mai multe organisme internaționale din domeniul protecției mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenții internaționale din domeniul protecției mediului şi au cerut autorităților ucrainene să oprească lucrările începute. Astfel, Comisia Internațională pentru Protecția Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaționale referitoare la protecția apelor Dunării, Conferința Pârților la Convenția de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile internaționale referitoare la protecția zonelor umede, Comitetul permanent al Convenției de la Berna privind conservarea vieții sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internațional, iar Conferința Pârților la Convenția de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autoritățile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informațiile de mediu. Dar acum Ucraina e cotropită de Rusia, iar exportul cerealelor sale e o chestiune esențială pentru ea, dar și pentru siguranța alimentară a lumii. România a fost pusă în fața faptului împlinit și, în mod real, nu prea are ce face. E o situație excepțională, a spus ministrul de Externe român. Cel mult, partidele politice, ca și cum le-ar păsa, ar putea exploata momentul bătând monedă pe necesitatea de apărare a intereselor României și a mediului natural în Delta Dunării. O simplă gargară neproductivă care oricum nu i-ar face pe ruși mai simpatici pentru electoratul român.
MARȚI, 21 FEBRUARIE 2023
Englezii experimentează cu succes săptămâna de lucru de 4 zile
Nu se poate spune că britanicii nu au curiozități dintre cele mai neobișnuite. De exemplu, ultimul test pe care l-au făcut a vizat efectele economice și sociale pe care le-ar produce reducerea săptămânii de lucru la numai patru zile. Zis și făcut! Specialiști de la mai multe universități din Regat au convins peste 60 de firme din diferite domenii să participe la acest experiment. Adică, pe aceleași salarii, angajații lor au început un program de lucru de 32 de ore pe săptămână care s-a păstrat timp de jumătate de an. Concluziile au fost peste orice așteptări. Pe scurt, cifre de afaceri mai mari cu 1,4% pentru companiile implicate, scădere semnificativă a stresului și a ratei de îmbolnăvire în rândul angajaților, mai puține demisii și concedii pe motive medicale. Mai mult chiar, 56 din companiile care au participat la experiment au continuat programul de patru zile lucrătoare pe săptămână, pentru că rezultatele obținute au fost foarte bune, atât pentru angajator, cât și pentru cei aproape 3000 de salariați care au trecut prin programul redus de muncă. Și într-adevăr, 39% din angajați au declarat că au fost mai puțin stresați în timpul săptămânii scurte de lucru, iar numărul concediilor medicale a scăzut în șase luni cu două treimi. În același timp, față de aceeași perioadă a anului trecut, fluctuația personalului din firmele participante a scăzut cu 57%, oamenii avânt o dorință net superioară de a-și menține locul de muncă. Majoritatea companiilor au decis ca noua ziuă liberă din săptămână să fie vinerea.
MIERCURI, 22 FEBRUARIE 2023
Promisiune. De la 1 iulie chiar dispar copiile cerute la ghișeu după documentele emise de statul român?
Știrea ”practică” a săptămânii a fost lansată din zona Ministerului Digitalizării. Ministrul de resort a anunțat că de la data de 1 iulie, orice entitate care prestează un serviciu public nu mai are voie să ceară cetățenilor copii după acte emise de statul român. Dacă acest lucru chiar va deveni realitate, cetățenii care doresc să li se elibereze diferite adeverințe și certificări, să-și înscrie în circulație un autoturism, sau să se înscrie la diferite finanțări pe fonduri publice, nu mai trebuie să pună la dosar copii după actele de identitate, certificate de naștere sau de căsătorie. În plus, autoritățile publice nu mai pot cere nimic pe suport de hârtie, cum ar fi de exemplu dosarul cu șină, și nici nu vor mai avea dreptul să trimită petenții la xeroxul de incintă să-și facă copiile contra cost. Și atunci cum vor obține instituțiile publice documentele necesare emiterii de înscrisuri? Funcționarul din spatele ghișeului va fi obligat să facă el toate copiile după actele originale a căror prezentare cade în sarcina cetățeanului. Asta până în anul 2026 când, spune șeful digitalizării românești, va fi implementat ”cloudul guvernamental” care va cuprinde în el toate bazele de date ale instituțiilor publice românești. Sună divin! Dar chiar e bine să credem?
JOI, 23 FEBRUARIE 2023
Eurobarometru. Dintre toți europenii, românii se opun cel mai mult sprijinului umanitar, dar nu și celui militar dat Ucrainei
Joi a fost publicat sondajul Eurobarometru standard, una dintre evaluări vizând, evident, războiul din Ucraina. Eurobarometrul arată că cetățenii UE continuă să își exprime solidaritatea fermă cu Ucraina, un procent de 91% dintre respondenți fiind de acord cu furnizarea de sprijin umanitar, în timp ce 88% sunt în favoarea primirii în UE a persoanelor care fug din calea războiului. Europenii continuă să fie în mare măsură favorabili interzicerii difuzării canalelor mass-media ruse de stat (67%) şi a finanțării de către UE a achiziționării şi furnizării de echipamente militare către Ucraina (65%). Spre deosebire a restului europenilor, românii se fac remarcați în sondaj prin faptul că sunt cei mai reticenți la acțiunile de ajutorare a ucrainenilor. Eurobarometrul arată că 25% dintre români dezaprobă furnizarea de ajutor umanitar ucrainenilor afectați de război, cel mai mare procent din întreaga UE, la mare distanță de următoarele două state: Bulgaria – dezaprobare de 15% dezaprobare și Slovacia – 11%. Românii sunt fruntași și la rata de dezaprobare față de primirea în UE a refugiaților de război, cu 24% rată de dezaprobare, fiind depășiți doar de cetățenii Cehiei (26%). Oferirea de sprijin financiar Ucrainei e la rândul ei dezaprobată de un număr mare de români: 35%. Rate mai mari sunt înregistrate doar în Slovacia, Bulgaria și Cehia. Dacă la acordarea de ajutor umanitar românii își arată dezaprobarea, nu același lucru se întâmplă și la sprijinul militar care trebuie acordat Ucrainei. Finanțarea de către UE a cumpărării de armament pentru Ucraina este aprobată de 55% dintre români și dezaprobată de 36%. Nouă țări membre UE au rate de dezaprobare mai mari decât România.
VINERI, 24 FEBRUARIE 2023
Un an de război în Europa. Ce facem cu tigrul care a mâncat carne de om și i-a plăcut!
Vineri a marcat o bornă istorică tragică: un an de când Rusia a invadat Ucraina. De 365 de zile, Regimul Putin ucide ucraineni nevinovați cu miile – copii, femei, bătrâni. Distruge locuințe, rade de pe fața pământului spitale, gări, drumuri, utilități vitale. Asortează crima de război cu o propagandă care nu poate fi crezută cu adevărat decât de un public lipsit de discernământ. La un an de la începutul acestui genocid provocat de regimul de la Moscova s-au făcut, cum e obiceiul, statistici. Câte sute de mii de soldați a pierdut fiecare parte, câte tancuri, vehicule blindate, drone, avioane sau elicoptere militare au fost distruse. Au fost făcute analize privitoare la semnificațiile acestui război. Ideile au avut amplitudini diferite, pornind de la soarta tragică a victimelor și terminând cu noua ordine mondială care se tranșează acum în Ucraina și unde China, Rusia, Turcia și Iranul (deocamdată) vor să răstoarne tiparul stabilit în 1945. S-a discutat de ajutorul militar dat cu mari rețineri și întârzieri Ucrainei, de slaba pregătire a armatei lui Putin, dar și de posibilitatea ieșirii din dependența energetică față de Rusia. Ce aproape nimeni nu a observat, sau nu a dorit să discute, este specificul nefiresc al acestui război. Adică, Rusia atacă și trece prin foc și sânge Ucraina. Cum e firesc și drept, Ucraina primește sprijin militar din Occident ca să se apere. Ce e anormal însă la acest ajutor este grija față de agresor. Nici o țară, care sprijină militar Ucraina, nu vrea să dea țării agresate armele cu care ar putea lovi agresorul la el acasă. Ce tip de război mai e și ăsta? În Rusia e pace, bine merci, iar sancțiunile economice, date și ele cu țârâita, au și nu prea au efect notabil. Rușii își beau dimineața cafeaua liniștiți la serviciu, mamele își trimit copiii la școală în siguranță, iubiții se plimbă de mână sub clar de lună, tinerii se întâlnesc la bairamuri în week-end și totul pare normal. Doar în familiile unde nebunia lui Putin a dus la moartea unui soț sau al unui fiu durerea s-ar putea să însemne o ieșire din falsa realitate a propagandei, dar nici măcar acest lucru nu e sigur de fiecare dată. Își imaginează cineva că e posibil scenariul care se tot scoate în față că odată aruncată înapoi peste granița ucraineană, Rusia își bagă coada între picioare, își cere iertare, semnează pentru o pace de 1000 de ani și începe să predea instanțelor internaționale criminalii de război în frunte cu președintele Putin? O fi armata Rusiei slabă operațional, strategic și tactic, dar scenariul acesta nu va deveni niciodată realitate! Să zicem că Ucraina, cu un curaj și un eroism care vor rămâne în istorie, reușește cumva să-și elibereze teritoriile cotropite de dușman. Și pe urmă, ce?! Se oprește?! E ca și cum cu 80 de ani în urmă, Aliații ar fi eliberat tot ce a cucerit nazismul în Europa, oprindu-se la granița Germaniei lui Hitler. Nu! Nazistul șef și sistemul său a trebuit zdrobit până în fundul pivniței blindate unde se ascundea. Abia apoi s-a putut vorbi de un război terminat definitiv și o pace durabilă. Astăzi, în era atomică, asta nu se mai poate! De aceea viitorul nu sună bine! Zdrobirea chirurgicală a agresorului care începe să treacă prin foc și sânge Europa nu e posibilă din cauze evidente. Rusia știe asta! America și Europa știu asta! Restul lumii știe asta! Prin urmare, AGRESORUL TREBUIE PROTEJAT pentru că dacă apasă butonul roșu murim toți!!! Asta este aberația care face ca războiul pornit de Rusia în Ucraina să nu aibă o soluție pașnică tranșantă în sensul dreptului și tratatelor internaționale actuale. Singura soluție pentru o pace cu adevărat durabilă ar fi ca armata ucraineană să mărșăluiască victorioasă prin Piața Roșie, situație care iese din discuție. Pentru Putin chiar și un milimetru de dat înapoi e o sinucidere! Și atunci? Având garantată pacea la ea acasă, Rusia dispune de oameni și resurse să toace mărunt Ucraina până obține ce vrea. Și, va fi pace pe urmă? Sigur, dar nu pentru mult timp! În 2014 Rusia a invadat Crimeea și i-a mers! Peste 10 ani a invadat Ucraina! Dacă îi merge și acum, peste alți 5 sau 10 ani, amenințând din nou cu Satan, ar putea foarte bine să bată cu tancul și drona în restul Ucrainei, pe urmă la polonezi, la estoni, la moldoveni, sau, de ce nu, la români, cu Ungaria pândind la cotitură la granița noastră de Vest. ”Diplomația” rusească de până acum funcționează ireproșabil: ”îmi dați ce vreau și iau cu forța, sau aruncăm lumea în aer, fir-ați vor al naibii de naziști!”. Indienii au o vorbă: pe tigrul care a gustat prima oară carne de om trebuie să-l omori ca să nu mai ucidă oameni. Întrebarea este cine-l poate ucide pe trigrul atomic de la Moscova, ca să nu mai ucidă oameni nevinovați? Numai pe el, nimeni, niciodată! Așa se face, că odată deschisă cutia Pandorei, pacea în Europa de acum va fi o variabilă a cărei valoare va fi egală cu raportul dintre până unde va dori Rusia să anexeze supra până unde îi va permite Occidentul să o facă. După Crimeea, Sudul și Estul Ucrainei nu sunt decât al doilea pas din această nouă filosofie, impresia generală fiind că Rusia, dacă joacă tare, mai are încă rezerve de toleranță din partea NATO ca să avanseze. Pentru că nimeni nu vrea să moară odată cu tigrul, dacă el omoară, așa, mai departe de casa sa!
SÂMBĂTĂ, 25 FEBRUARIE 2023
Știați că aveți 24.000 de euro datorii?
Informația economică care vizează fiecare român a fost dată sâmbătă de un profesor universitar la Academia de Studii Economice (ASE) București. Acesta a calculat cât i-ar reveni la plată fiecărei familii rezidente din datoria totală a României din acest moment. Potrivit expertului, fiecare familie din România – doi părinți și doi copii- duce în spate o datorie publică de 24.000 de euro, de 100 de ori mai mult decât în 1995. Atunci, datoria era de 65 de euro pe cap de locuitor, pentru ca în 2021 să ajungă la 6000 de euro. Profesorul a mai arătat că deficitele bugetului public, care s-au adunat an de an, au dus datoria publică a României la 130 miliarde de euro în noiembrie 2022. Sumele plătite de România ca dobânzi sunt uriașe. Potrivit expertului, guvernele ultimilor 25 de ani au plătit dobânzi la datoria publică în valoare de 50 de miliarde de euro în total. Doar anul trecut, guvernul a plătit dobânzi de 6 miliarde de euro. Profesorul de la ASE, citat de presa centrală, a declarat că să te împrumuți nu este un lucru rău, dacă banii sunt folosiți pentru dezvoltare. Din păcate, observă expertul, România produce datorie pentru că produce deficite. Iar banii împrumutați pentru a acoperi deficitul, acoperă de fapt salarii, pensii, ajutoare sociale în mare parte. Adică România produce deficite pentru consum. Economic vorbind, acesta este un drum înfundat, și e doar o chestiune de timp până când va trebui schimbată întreaga strategie financiară a guvernului. Cu cât mai târziu, cu atât mai grav și greu va fi revenirea la linia de plutire.
DUMINICĂ, 26 FEBRUARIE 2023
Fotografia săptămânii
Nud la ședință. Consilierul local PSD Alberto Iosif Caraian a intrat în ședința online a Consiliului local de la Sectorul 1 de vineri dezbrăcat. Acesta era la duș și avea camera pornită, dar nu știa acest lucru. Colegii au început să râdă și i-au atras atenția să închidă camera. La două ore de la incident, consilierul PSD și-a înaintat demisia.
Monica Pană
foto: INQUAM_Photos_George_Calin
