RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 05 IANUARIE 2026
Hegemonia americii s-a sfârșit! Lumea se Reîmparte de la EST la Vest. După Ucraina și Venezuela, Se pregătesc Cuba, Groenlanda. Cine ia Taiwanul?
I-a ieșit lui Donald Trump. Extracția ca la carte a dictatorului Maduro și soției, luați pe sus din dormitor în miez de noapte de Delta Force, a lăsat întreg mapamondul cu gura căscată. Militar vorbind, operațiunea SUA din Venezuela a fost o capodoperă care, mai mult ca sigur, i-a pus un pic pe gânduri pe mulți șefi de stat intrați în coliziune cu interesele americane. După ce Rusia a furat startul schimbărilor geopolitice atacând Ucraina, prima oară acum 14 ani, mișcarea agresivă a Americii în Venezuela este al doilea eveniment major care marchează debutul unei noi reîmpărțiri a lumii în zone de influență. Spre deosebire de Putin, Donald Trump are însă niște atuuri de imagine, care însă pot fi înșelătoare. SUA au decapitat în 3 ore o dictatură ca în filmele cu James Bond, în timp ce Rusia, o dictatură, ucide de patru ani oameni nevinovați ca să cucerească o democrație cu președintele ales de popor. Dar acestea sunt doar elemente de nuanță. În peisajul macro, prima și cea mai tulburătoare constatare este că hegemonia Americii a luat sfârșit. Nu de acum! Din 2014, de la anexarea Crimeii. Rusia a făcut-o și nu a pățit nimic, deși gestul beligerant a fost o încălcare crasă a ordinii mondiale patronate la moment de Statele Unite ale Americii. S-a dovedit atunci pentru prima dată că garanțiile de securitate americane sunt apă de ploaie. Când a fost anexată Crimeea, Ucraina beneficia de protecția dată de memorandumul semnat în 1994 la Budapesta prin care Statele Unite, Regatul Unit și Rusia se angajau să nu folosească forța militară sau coerciția economică și să nu amenințe Ucraina cu folosirea lor. În document se stipula clar că ”se va respecta independența și suveranitatea semnatarilor în frontierele existente la data semnării”. Ca urmare a memorandumului, precum și altor acorduri, între 1993 și 1996, Ucraina a renunțat la armamentul ei nuclear. Atacarea Ucrainei în 2022 nu a făcut decât să consfințească impotența garanțiilor de securitate acordate de SUA, dând tot mai mare încredere regimului Putin că poate merge înainte cu războiul. Donald Trump, ajuns între timp din nou la Casa Albă, nu face decât să constate că America nu mai are soluție și resurse ca să mai impună respect real marilor tirani agresori ai mileniului III, și mai ales Chinei care a devenit un gigant economic și militar. Asta o face să tolereze situația de a împărți patul cu dușmanul tradițional Rusia căutând o soluție de tip win-win. Semnalele nu lasă loc de alte interpretări. În lumea post ”PAX Americana” în care suntem, noi, ”cei mici”, vom fi toți în meniul unei noi împărțiri a lumii între marile puteri. Evident, SUA și China-chalengerul vor avea cel mai important cuvânt de spus în această nouă geopolitică care se naște acum. SUA a acționat deja în această nouă paradigmă punând piciorul în Venezuela. Dacă după decapitarea dictaturii de acolo, dobândesc și controlul țării (deși primele măsuri luate de noua președintă Delcy Rodriques arată o politică clar antiamericană), strategia se va dovedi bună pentru americani. Vor avea control la cel mai mare zăcământ de petrol de pe glob, sursă energetică esențială pentru China, plus control mondial asupra prețului țițeiului, pârghie cu care ar putea lovi interesele Rusiei. Îmbătat de succesul operațiunii militare din Venezuela, Trump anunță că dorește extinderea zonei de influență americană în Mexic, Cuba, Canada și, cu voia dumneavoastră Europa (!), Groenlanda, din motive de strategie militară. Groenlanda este plasată exact pe traiectoria rachetelor nucleare rusești care ar ținti SUA, iar un sistem defensiv american puternic acolo le-ar anihila înainte de a-și atinge ținta. Ce este trist pentru noi este că în ”noua-veche” ordine mondială bazată pe sfere de influență Europa nu mai contează. Sunt din nou vremurile celor mari și tari. Rolul marilor agresori din trecut Austro-Ungaria, Germania nazistă, Franța napoloniană, Rusia sovietică, a fost luat astăzi de ultra agresorii China și SUA, Rusia fiind redusă la nivel de stat-rechin zonal. Nu mai e vorba, ca în ultimii 80 de ani, de doctrine și de principii democratice care trebuie apărate. SUA nu vrea democratizarea Venezuelei. Totul se reduce la control pe resurse și pe bani. America discută peste capul Europei cu Rusia lui Putin și nu puțini analiști opiniază că la schimb cu Venezuela, Putin va primi Ucraina, Republica Moldova și redobândirea controlului asupra fostelor țări din Pactul de la Varșovia. UE trece prin cel mai greu moment al existenței sale. Cândva o răsfățată a Americii, Europa este ajunsă azi ca o orfană incapabilă să se apere de forța militară a Rusiei și de cea economică a SUA și Chinei. Scenariu de neimaginat cu 10 ani în urmă, UE este atacată azi în tandem atât de Rusia (Europa de Est), cât și de SUA (Groenlanda). Europenii nu mai au decât două soluții în noul profil geopolitic mondial: fie se federalizează și se reînarmează rapid până-n dinți, fie dispare, fiind împărțită la masa negocierilor între SUA, China și tangențial Rusia. Cea mai probabilă perspectivă este spargerea ei, instinctele naționaliste fiind în cazul Europei un prag imposibil de trecut în demersul federalizării. Practic, astăzi, ordinea mondială veche se mai ține într-un singur fir și anume independența Taiwanului. Momentul în care talpa soldatului chinez va ocupa această insulă va coincide cu așezarea pietrei funerare pe mormântul ”Unchiului Sam”, protectorul și garantul democrației și drepturilor omului în lume. Unde suntem noi în noua lume care a început să-și arate colții? Unde am fost întotdeauna! Între lumi! Nepregătită, înfricoșată, bizuindu-se pe alianțe devenite incerte, fără inițiativă de politică externă, luată la cunoștință doar de interesul imperialist al Rusiei, România își așteaptă parcă resemnată destinul. Iar pe minimă logică și instinct de conservare, geografia ne învață că avem din nou ghinionul să nu cădem sub controlul unui despot luminat.
MARȚI, 06 IANUARIE 2026
Statul român vs statul român.
Începutul de an găsește statul român împărțit în două. O parte reformatoare are de înfruntat rezistența la schimbare cu păstrarea privilegiilor a celeilalte părți. Delimitarea celor două fracțiuni se face foarte clar prin raportarea la tema privilegiilor magistraților. Avem, pe de o parte, românii cu adevărat patrioți care chiar vor binele României, premierul Bolojan, o parte din PNL, USR-ul și cu jumătate de măsură președinția care susțin reforma. De partea cealaltă, PSD, reprezentanții lui din CCR, AUR, lideri de opinie rusofili, susținătorii fanatizați ai lui Călin Georgescu și reprezentanți la vârf ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. E o luptă în devălmășie între cei care atacă ca să ia puterea ca să mulgă ei sistemul ticăloșit și cei care o dețin și încearcă reformarea statului. Și aici ajungem la întrebarea cheie: cei care au fost votați să fie ”la putere” chiar dețin puterea în statul român? Toată disputa privind pensiile magistraților și amânările apărute la Curtea Constituțională are o componentă politică intensă, care depășește cu mult cadrul strict juridic. Pe de o parte se află Ilie Bolojan, inițiatorul reformei, care încearcă să impună o corecție a privilegiilor și să închidă un jalon important din PNRR, iar pe de altă parte PSD, partid aflat la guvernare, dar frecvent în dezacord cu direcția și ritmul propuse de premierul PNL. Pe culoarul Opoziției, avocații AUR contestă numirile recente de judecători de la CCR, alimentând suplimentar conflictul instituțional cu anumite consecințe care pot bloca țara. Ca atare, intervine întrebarea: cine are de câștigat din această criză, cum ar putea fi rezolvată situația și dacă soluția la criza din Justiție va avea un impact asupra întregii societăți. Desigur, la aceste chestiuni nu se pot da răspunsuri cu valoare de axiomă. Ce se poate spune sigur este că din cultivarea politicii urii, pe termen scurt, câștigă AUR care o folosește ca să-și mențină suportul popular. Pe termen mediu însă, propaganda învrăjbirii suveraniste va da un rezultat lose-lose pentru că se erodează la cote de avarie credibilitatea în instituțiile statului, nu doar în PSD, PNL sau USR. Și aici ajungem la principala problemă. Câtă încredere merită aceste instituții articulate acum de partidele coaliției? Destul de puțină momentan și de aceea ieșirea din criză cu rămânerea în fluxul democrației și libertății individuale nu poate evita reforma mare a statului. De la cea mai mică primărie, până la CCR, căreia trebuie să i se amputeze implicarea în jocurile politicianiste. O Românie în care Justiției îi va fi redată dreapta judecată, unde dreptatea socială va elimina ”specialii” și privilegiile, cheltuirea inteligentă a banului public va susține vindecarea spitalului și școlii, iar politica economică va deveni o pepinieră pentru noi afaceri și locuri de muncă, nu va mai fi un mediu propice de răspândire a idiocrației suveraniste.
MIERCURI, 07 IANUARIE 2026
Fără precedent. Ungaria invidioasă pe FONDURIEL EUROPENE ALE României.
După ce zeci de ani, românii au privit cu jind la bunăstarea din Ungaria, în prezent situația s-a schimbat dramatic în favoarea României. Potrivit datelor Eurostat de anul trecut, Ungaria a ajuns, în 2025, pe ultimul loc în clasamentul bunăstării gospodăriilor. Consumul Individual Real (AIC), care măsoară nivelul real de bunuri și servicii de care beneficiază populația, plasează Ungaria pe ultimul loc în Uniune, cu un scor de 72 (față de media UE de 104). Prin comparație, Bulgaria a urcat pentru prima dată peste Ungaria, cu un scor de 74, la egalitate cu Estonia. România, în schimb, ocupă un loc semnificativ mai bun, cu un scor de 88, depășind inclusiv țări ca Polonia (84) și Cehia (82). Discrepanța dintre nivelul de trai din România, crescut mult peste cel din Ungaria naște reacții în presa de la Budapesta. Publicația economică maghiară Világgazdaság, citată de presa centrală, observă o schimbare majoră în ritmul în care fondurile europene ajung în România și titrează că Ursula von der Leyen și colegii ei din Comisia Europeană „fac România măreață”. „Ceva s-a schimbat: Ursula von der Leyen face România măreață, miliarde de euro au fost transferate către ea – ceea ce s-a întâmplat este fără precedent”, punctează jurnaliștii de la Világgazdaság. În ultimele șase luni, absorbția fondurilor de coeziune s-a accelerat semnificativ: pe baza cererilor de plată depuse la Bruxelles, rata de absorbție a crescut de la 9,9% la 20,4%, ceea ce înseamnă practic o dublare a utilizării banilor europeni de către România. În perioada 2021–mijlocul lui 2025, România primea lunar în medie 86 de milioane de euro din fonduri europene, dar în ultimele șase luni media a depășit 450 de milioane de euro pe lună, iar ritmul rambursărilor a crescut de aproape șapte ori, arată datele citate de presa maghiară. Referitor la reculul dramatic al nivelului de trai din Ungaria, analiștii remarcă efectele negative ale politicilor guvernului condus de Viktor Orbán. Presa internațională semnalează cazuri de corupție sistemică, redirecționarea fondurilor europene către apropiați ai puterii și decăderea industriilor publice. În timp ce elitele acumulează avere, populația se confruntă cu salarii mici, inflație crescută și o clasă de mijloc tot mai vulnerabilă.
JOI, 08 IANUARIE 2026
Agresiunea rusiei în ucraina a deschis apetitul lui donald trump pentru cuceriri de state.
Declarația săptămânii vine de la Casa Albă. Preşedintele american Donald Trump a afirmat într-un interviu publicat joi, 8 ianuarie, că doar propria sa „moralitate” poate constitui o limită în gestionarea politicii externe a Statelor Unite, miliardarul adăugând că „nu are nevoie” de dreptul internaţional. Președintele rus, Vladimir Putin a adoptat demult această viziune atunci când în 2014 a ocupat Crimeea călcând în picioare dreptul internațional în vigoare. Iar acum, America lui Donald Trump îi calcă cumva pe urme. Declarația șoc a președintelui American vine la mai puţin de o săptămână după capturarea preşedintelui venezuelean Nicolás Maduro de către forţele americane și în contextul în care europenii sunt îngrijoraţi de preluarea controlului asupra Groenlandei de către Statele Unite. Se remarcă însă o diferență de câteva clase în modul de violare a dreptului internațional între cele două țări. În timp ce rusii au rămas fideli barbariei care ucide la grămadă copii, femei și bătrâni cetățeni ai Ucrainei pe lângă sute de mii de soldați ruși trimiși la moarte, ”stilistica” militară americană a operat cu o eleganță de tip James Bond cu minim de victime și maxim de eficiență. Există însă posibilitatea unei mari decepții privitor la rezultatul final. Noua Americă nu mai aduce în siajul forței sale armate democrația, drepturile omului și prosperitate. Sub Trump, SUA a devenit ultima vedetă a colonialismului de tip vechi, demodat, care, la fel ca Rusia putinistă, folosește forța exclusiv pentru plusvaloarea resurselor pe care le pot controla. În marea sa transparență egocentrică, în tot ce a declarat Trump după capturarea lui Maduro este legat de petrol, bogăția Venezuelei. Nici o vorbă de democratizare, de drepturile omului, de libertate. Pentru Donald Trump, e mai sigur ca dictatura venezueleană fără Maduro să-l servească pe el, decât să permită o democratizare care la final ar putea duce la probleme și cereri de independență din partea poporului venezuelean. De observat cum sub noua administrație trumpistă, SUA renunță la abordarea rezistenței defensive, trecând la agresiune și atac pentru a-și promova interesele. A fost Iranul, Nigeria și acum Venezuela. În ceea ce priveşte Groenlanda, ce va face Trump? Preferă să păstreze integritatea NATO sau să preia controlul asupra teritoriului autonom danez? Răspunsul pare să-l dea consilierul său personal, domnul Miller, care a spus recent că ” „trăim într-o lume (…) care este guvernată de putere, de forţă”. Foarte interesant este că agresiunea rusă în Ucraina, a deschis și apetitul SUA pentru cuceriri Venezuela fiind prima victimă. Ce va face în acest context China? Singura judecată duce la concluzia că foarte curând vom fi martorii cotropirii Taiwan-ului de către trupele Beijingului. Donald Trump a dat undă verde spunând că ”este alegerea Chinei ce va face cu Taiwanul”. Valorile democratice și tratatele nu mai sunt în meniul Americii lui Trump.
VINERI, 09 IANUARIE 2026
ACORD pentru cea mai mare zonă de liber schimb din lume.
Moment istoric! Pe agenda internațională a săptămânii și-a făcut loc o temă care pentru mulți nu a însemnat nimic. Cine a auzit până vineri de Mercosur? Aproape nimeni în România. Consiliul UE a aprobat oficial semnarea acordului de asociere cu Piața Comună Sudică (Mercosur) vineri, cu majoritate de voturi, iar semnarea acestuia este așteptată în următoarele zile. România a votat pentru acest acord. Evenimentul a fost imediat politizat, PSD și AUR criticând inițiativa președintelui României de a-și parafa acordul privitor la acest proiect al Uniunii Europene. Dar ce este până la urmă acest Mercosur? Inițiativa a început acum mai bine de 25 de ani în plină epocă de având al globalizării și piețelor libere cu Statele Unite ale Americii în frunte. Atunci au început negocierile care să facă din UE și Mercosur o piață unică. Mercosur este un bloc comercial regional sud-american. Numele vine de la „Southern Common Market” și reunește în principal Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay, cu obiectivul de a facilita comerțul și integrarea economică în regiune. Cele patru țări sud-americane sunt principalele economii agricole și industriale din regiune. Cu alte cuvinte, Mercosur, e un fel de piață comună sud-americană, care, dacă Parlamentul European va aproba acordul, se va uni cu piața comună europeană. Va rezulta o piață comună transcontinentală cu aproape 800 de milioane de consumatori, în care tarifele vor fi eliminate în proporție de 90 la sută. Desigur, sunt multe detalii negociate după 25 de ani de frământări, dar acum acordul Mercosur a intrat pe linie dreaptă. Rafinata carnea de vită argentiniană, soia, zahăr, porumb la prețuri mici vor intra pe piața europeană principial fără taxe. În sens invers industria europeană (auto, siderurgică, tehnologie) și-ar găsi un extra debușeu pe piața sud-americană. Totul va curge lin pentru că nu vor fi taxe, decât pe anumite produse pe care părțile le consideră de blazon cum ar fi de exemplu vinurile europene. Desigur, o astfel de piață comună colosală, un lucru bun pentru cetățenii țărilor componente, are și adversari. De exemplu, fermierii europeni (în special cei francezi) se văd amenințați de produsele alimentare mai ieftine din America de Sud care i-ar putea băga în faliment. Ca să funcționeze acordul și să fie aprobat Comisia Europeană e forțată să acorde subvenții mărite fermierilor europeni care să compenseze costul de producție mai mic al sud-americanilor. Deja Italia a obținut asta, celelalte țări, inclusiv România solicită compensări similare. Cu negocieri începute cu peste două decenii în urmă, Acordul Mercosur progresează împotriva curentului global în care America a devenit vedeta izolaționismului. Prin acest acord, odată parafat, UE mai câștigă un punct important. Reușește să facă promoveze globalismul chiar în zona de influență politică și economică pe care pretinde că o controlează Donald Trump.
SÂMBĂTĂ, 10 IANUARIE 2026
Incredibil. S-au făcut că nu văd mortul din autobuz.
Faptul divers din această săptămână vine de la Sibiu. O întâmplare tristă, dar și mai mult de atât, șocantă prin mesajul uman transmis. Întâmplarea este povestită de un șofer de autobuz care în data de 8 ianuarie se afla în cursă pe străzile Sibiului. Nu mică i-a fost mirarea când la capăt de linie, unul din pasageri, ultimul rămas, nu coboară. Apropiindu-se, face constatarea uluitoare: omul, un bărbat de 43 de ani, era mort. Fiind șofer cu lungă experiență nu a fost prima dată când s-a confruntat cu așa ceva în zecile de ani de serviciu. Ce e tulburător acum este că nimeni dintre călătorii din autobuz nu a anunțat, nu s-a agitat, deși majoritatea văzuseră că bărbatul își pierduse cunoștința și era din cale afară de palid. Pentru că nu aveau altă soluție să ajungă la destinație fiecare, călătorii din autobuz au preferat să se uite în altă parte fiecare așteptând stația în care urma să coboare. Culmea că totuși unul din călători a sunat la 112 și a anunțat cazul, după care imediat a coborât lăsând echipa de pe Salvare să se descurce singură cu identificarea autobuzului. Până la urmă, echipajul a găsit autobuzul, dar nu au ajutat la nimic manevrele de resuscitare. „De-a lungul timpului am fost martor la astfel de situații de până la zece ori, dar niciodată nu am văzut atâta indiferență. Întotdeauna am fost anunțat și s-a intervenit imediat. Atâta indiferență n-am văzut în viața mea”, a spus șoferul autobuzului.
DUMINICĂ, 11 IANUARIE 2026
Iranul traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani, pe fondul unui nou val de proteste de amploare, declanșate de nemulțumirile economice și amplificate de restricțiile politice și sociale. Ar fi avut loc și masacre. Demonstranții au reușit să transmită în afara Iranului imagini și informații despre cum forțele de ordine au tras fără milă în civili.
Monica Pană
